Palmieri rezistenti la frig

IoanaM

Member
Mihai_C 18 mai 2006

Catalin, care a fost minimul de temperatura la care au rezistat palmierii tai si pentru cat timp?

Mai are cineva sau stie pe cineva care are astfel de palmieri rezistenti la frig plantati in gradina? Unde si ce specii?

Ma intereseaza pentru ca as dori si eu sa plantez palmieri in gradina.

Cereus a spus:
Azi i-am făcut o poză lui Chamaerops humilis. E tare simpatic şi în plus rezistă bine la ger.

Cereus 18 mai 2006

Palmierii mei nu prea luptă cu temperaturi foarte scăzute, pentru că nu avem astfel de temperaturi. Dar au stat toată iarna în grădină şi nu au dat semne de neplăcere.

Există palmieri care rezistă la temperaturi între minus 15 şi minus 20 grade Celsius. Între aceştia se numără cei menţionaţi de mine la subiectul "ce palmieri aveţi?". Sigur că un palmier bine dezvoltat şi în vârstă de 2-3 ani rezistă mai bine decât un pui de un an.

Ştiu că Attila are mai mulţi palmieri rezistenţi la ger, l-aş ruga să ne spună cum rezistă în grădină iarna, la temperaturile scăzute din zona Satu Mare.

mihai_c 22 mai 2006
Stiu ca exista 2 categorii de palmieri rezistenti la frig:

1. care cresc si in climate mai racoroase dar au nevoie de ierni blande (Trachycarpus, Chamaerops) - exact palmierii pe care ii ai tu in gradina si care se preteaza foarte bine la clima din Anglia;

2. care rezista la geruri foarte puternice (-25oC, poate chiar mai putin) dar au nevoie de veri calde pentru a creste si a capata rezistenta la frig (Rhapidophyllum, Sabal minor, Nannorrhops) - categorie care cred ca s-ar preta mai bine pentru climatul din Romania (continental moderat).

Eu am pus la insamantat mai multe specii de palmieri rezistenti la frig, inclusiv faimosul Rhapidophyllum, considerat cel mai rezistent palmier la frig din lume, dar deocamdata au germinat doar cate o samanta din speciile: Trachycarpus fortunei si Phoenix theophrastii.

Daca Attila are astfel de palmieri l-as ruga si eu sa ne impartaseasca din experienta lui. Ma intereseaza cu atat mai mult cu cat, deocamdata, nu am reusit sa gasesc pe nimeni in Romania care sa aiba sau sa fi incercat sa cresca palmieri rezistenti la frig in gradina.
 

attila

Member
Deci cu siguranta vom afla
Ca trei bucati deja sunt bagati in pamant .
Acum numai frigul mai lipseste in rest eu sunt pregatit pentru experiment :wink:
 

mihai_c

Member
Eu am hotarat sa mai astept un an; ii plantez afara doar anul viitor in primavara pentru iarna urmatoare. Pana atunci asteptam rezultatele experimentului tau... :D
 

schlucky

Member
am un phoenix care l-am iernat in casa sus pe mobila :rofl: caci altefel al meu bebe imi cara tot pamanul din ghivece...acum a ajuns pana in tavan...si as vrea sa il scot afara.... e prea devreme? ar trebui sa ii fac totusi aclimatizare tinand cont ca a stat la 24°C toata iarna?
si inca niste suculente/cactusi nu stiu ce o fi :oops: ar putea "trece" acum in curte definitiv? caci sotul meu tare s-ar bucura!
 

attila

Member
adrianam
Nu au patit nimic totul este ok

schlucky
phoenix deja ar putea merge afara dar vezi ce capricios este timpul .
Eu una am dus deja afara cea mare inca nu am dus ca nu as vrea sa se distruga ca vreu sa vand :wink:
 

mihai_c

Member
Am transferat ieri in gradina primul Sabal minor, voi mai planta unul zilele astea si 1-2 Trachycarpusi. Voi reveni cu foto... 8)
 

attila

Member
Mihai
Pe Hartia pe care am comandat era Trachycarpus si au mai stat trei afara si au rezistat .
Singura problema este ca in timpul cand este acoperit tare sufera :cry:
Restul este fara acperire :wink:
 

Yanquapin

Member
Am ceva teorii- si din putina experienta cu palmierii, si din citite, si din intuite. Sunt logice si cred ca vor ajuta pe cei interesati.

Solul trebuie preparat cu grija- chiar daca se spune ca plantele tolereaza multe tipuri de sol, rezistenta maxima, conditie esentiala la noi in tara, poate fi atinsa doar intr-un sol OPTIM, nu intr-unul SUFICIENT! Nu suntem in Italia, ci intr-o zona in care iernile normale sunt ierni extreme pentru palmieri.

Se sapa toamna cca. 80 cm, se indeparteaza solul greu din profunzime. Se lasa peste iarna, pentru ca ciclul inghet/dezghet sa granuleze solul si mai profund. Daca solul este nisipos- cum am vazut eu la Oltenita si in alte locuri, se sare peste aceasta parte.
Primavara, solul bun se amesteca cu nisip 2:1, se umple groapa (santul), stratul de suprafata fiind sol curat, bun. Ceva mranita/compost matur in acest strat superficial ar fi un adaos binevenit. In caz ca nu aveti, se seamana leguminoase- fasole, mazare, lucerna, schinduf etc. pentru a imbogati solul si a-i regenera biocenoza.
In anul urmator se planteaza palmierii.

Esenta acestei preparari: palmierii nu inceteaza din crestere nici iarna, perioadele calde prelungite permitand cresteri sesizabile. Cand solul este inghetat, absorbtia sevei este blocata, si, in combinatie cu vantul, frunzele sunt uscate (nu neaparat degerate) si planta va investi din energia greu acumulata in tesuturi pentru a reface foliajul. In acest timp ar trebui sa adauge, nu sa cheltuie din "capitalul" de rezistenta.

Un sol care permite radacinilor o explorare profunda da o sansa in plus acestora sa ajunga mult sub limita de inghet, fiind capabile sa repare mai repede daunele produse de ger prin restabilirea furnizarii sevei in timp util. Mulcirea limiteaza profunzimea gerului, dar sa se faca in special din toamna, pentru a nu stimula radacinile sa se dezvolte spre suprafata in timpul verii.
Daca majoritatea radacinilor sunt in stratul superficial (cazul solurilor grele), vor fi majoritar afectate de inghet si planta va fi lasata fara nici o acoperire imediata, circulatia sevei in vederea rehidratarii fiin intarziata- aceasta intarziere este un minus pentru niste plante aflate deja in situatia de a avea anual ierni extreme pentru specia ei.

Teoria echilibrului descrisa in materialele indicate anterior este fireasca- investirea energiei in reparatii nu permite cresterea si intarirea. Decalajul se adauga an de an si in final planta moare de epuizare, chiar si dupa o iarna blanda.

Soarele si microclimatul- chiar daca umbra este tolerata si de Sabal, Rhapidophyllum si Trachycarpus, in conditiile noastre este indicata insolatie completa. Cresterea "densa", saturata in carbohidrati, este mai greu afectata de ger, pe cand cresterea exuberanta, in diverse stadii de umbrire, este fragila.
Pentru americani, chiar zidul sudic, care genereaza infernul pe timp de vara, este un plus, cu conditia asigurarii apei si unui sol bun. Trachycarpii nu agreeaza intotdeauna aceste conditii, dar beneficiaza si ei de plin soare, fara caldura reflectata de un zid sudic prea apropiat. Cativa metri distanta rezolva si aceasta problema, pastrand avantajele microclimatului.

Nannorrhops nu va fi tinut niciodata in umbra, ci in miezul "infernului" de vara, fara fertilizare prea multa, sol nisipos-pietros, profund, obligatoriu protejat din Octombrie-Aprilie in solar- nu infofolit, pentru ca poate mucegai centrul de crestere! Un mic solar tip "cusca" este indicat, macar. Specie de desert, total diferita de toti ceilalti!

Protejarea varfului de crestere fata de umezeala este mai importanta la Rhapido si Trachy, Sabal fiind mai putin sensibil. Apa care ingheata acolo, combinata cu trauma gerului puternic, duce la pierderea acestuia- uneori reparabila, alteori nu. Doar Rhapido si Nannorrhops pot lastari, in cazul pierderii centrului.

Solarul- cred ca este esential pentru o cultura mai mare. Daca intr-o gradina mica, un nr mic de plante pot fi infofolite separat, este mai avantajos un solar mare cand e vorba de zeci- sute de plante.
Intre Octombrie si Aprilie au avantajul de a proteja de ger si umezeala, permitand si acea usoara concentrare a compusilor ce dau rezistenta la ger. Vantul care raceste solul si permite inghetului sa avanseze in profunzime este atenuat. Zilele insorite din iarna vor oferi intervale de respiro pentru plante, in care eventual vor si creste putin.

Dezavantajele- dupa un ger extrem, cand solul este bocna si se dezgheata mai lent decat frunzele, frunzele incalzite raman fara apa si se usuca. Totusi, solul nu ingheata asa de rau decat dupa un ger extrem, si insolatia puternica nu insoteste de fiecare data aceste evenimente. Asa a fost in iarna 2005-2006: minima -18, maxima diurna -14, cer senin sticla si vant permanent si puternic! Astfel de conjuncturi sunt rare si avantajele sunt predominante, mai ales ca o aerisire in astfel de zile rezolva problema supraincalzirii.

Protectiile sunt necesare aici in sud doar 3 luni, sau doar in zilele critice.

In final, numai experienta la prima mana, conform conditiilor proprii, este fara dubii. Precautiile pentru limitarea defolierilor sunt conditia esentiala pentru ca palmierii sa supravietuiasca si eventual sa fructifice. Descendentii vor fi deja o linie mai puternica, si se poate efectua si o selectie.
Mai am cateva idei, dar le mai analizez- si nici nu mai am rabdare sa scriu acum :) !
 
Sus