apa oligominerala da , apa minerala plata nu....dar nu am argumente 
Inradacinare butasi prin metoda float hydroponics & ...
- Autor subiect AlexAfinarul
- Dată pornire
Scifficus
Member
Ai inteles putin gresit, probabil nici eu nu m-am exprimat corect. Plantele au nevoie de substante, fertilizanti, ca sa creasca. Si bineintels si o anumita aciditate a solului sau apei in care sunt crescute.
Depinde si de sezon calitatea apei de la robinet.
Normal o apa buna pentru o planta trebuie sa intruneasca un minim de cerinte.
Depinde si de sezon calitatea apei de la robinet.
Normal o apa buna pentru o planta trebuie sa intruneasca un minim de cerinte.
D
dyayzh
Guest
Intelesesem eu bine 
Dar ma intrebam, daca apa de la robinet oscileaza in parametri de la un furnizor la altul, de la un anotimp la altul, cu ce apa "statornica" in calitati o pot inlocui?
Dar ma intrebam, daca apa de la robinet oscileaza in parametri de la un furnizor la altul, de la un anotimp la altul, cu ce apa "statornica" in calitati o pot inlocui?
miki70
Active Member
Cred ca poti folosi cu succes apa de ploaie sau apa de salcie sau combinate.dyayzh a spus:Intelesesem eu bine
apa de rau cu adaus de apa de salcie e cea mai buna 
flowerpower1
Member
Eu tocmai citisem undeva ca e mai bine cu o sectiune oblica - are suprafata mai mare de calusare, si eu ii taiam perpendicular si imi propusesem sa trec pe oblic. Sper sa mai gasesc unde, sa vin cu "docomente".R@MONA a spus:Eu faceam oblic taierile la butasii de trandafir. Sa inteleg ca nu recomandati astfel de taieri, ci pe cele drepte pentru a se cicatriza mai repede si implicit, pentru a inradacina sigur?sicora fabian a spus:Sigur, emiterea radacinilor este o perioada sensibila si toate aspectele concura la buna reusita!
Floria, pe fotografie se vede sectiunea butasului! In momentul in care este oblica - ca la cea din poza - suprafata care trebuie cicatrizata este mai mare decat atunci cand este perpendiculara pe butas, deci planta face un efort mai mare!
Scuze ca m-am folosit de imaginea postata de tine, dar stiu ca tu nu esti asa de suparacioasa . . .
Scifficus
Member
Evident si cu mult.dyayzh a spus:Intelesesem eu bine
Un exemplu banal, Baia mare - kH = 1 , gH = 1 ; Constanta si zonele adiacente kH > 17 , gH > 20 ; Bucuresti si zone adicente kH = 10, gH = 12.
Cantiatile de nitriti, nitrati, urme de fier si micro elemente varianza in functie de sezon si de etapele de sanitizare a instalatiilor de filtrare apa potabila.
Primavara spre vara apa incepe sa se durifice si sa scada din nutrienti, invers toamna spre iarna. Multa materie vegetala moarta actioneaza ca un filtru organic ( turba ) si astfel scade duritatea si se imbogateste cu nutrienti.
popescu gp
Well-Known Member
metode de inmultire
Scifficus pentru un necunoscator ce inseamna KH si ce inseamna gH si ce influiente au asupra plantelor.Eu nu am intalnit aceste lucruri si as dori sa ma lamuresc.Cu multumiri anticipate
Scifficus pentru un necunoscator ce inseamna KH si ce inseamna gH si ce influiente au asupra plantelor.Eu nu am intalnit aceste lucruri si as dori sa ma lamuresc.Cu multumiri anticipate
Duritatea apei
Apa acumuleaza multe substante dizolvate inainte de a ajunge la chiuvetele noastre. Duritatea este o masura a concentratiei de ioni metalici cum e calciul, magneziul, fierul, si zincul. Majoritatea acestor concentratii provin din trecerea apei de ploaie prin diferite pietre. In majoritatea surselor de apa intalnim in mare saruri de calciu si magneziu si in cantitati foarte mici alte metale.
Sunt doua feluri de duritate care trebuie luate in considerare. Duritate permanenta si alcalinitate (numita in mod current duritate carbonica sau nepermanenta ) (kH). Ambele constituie duritatea totala (gH). Alcalinitatea sau duritatea temporara (carbonica) (kH) se refera la duritatea derivata in mare parte din ionii de carbonat si bicarbonat si reflecta direct capacitatea de amortizare a apei. Poate fi precipitata sau exterminata prin fierberea apei. De aceea gasim calcar depus la garniture si la capul de dus. Duritatea permanenta masoara ioni de nitrati, sulfati si clorura etc si nu poate fi eliminata prin fierbere. In timp ce exista o conexiune intre duritatea apei si amortizare, duritatea este un produs in mare parte al ionilor de calciu si magneziu, iar amortizarea este produsa de ioni de bicarbonat si carbonat. Cum este mentionat mai sus, apa dura este de obicei mai bine amortizata iar apa moale mai putin. Este posibil totusi, in functie de compozitia apei, sa avem apa dura care este amortizata slab sau invers. Pentru a identifica felul apei folosite avem nevoie de un echipament de testare pentru gH si kH.
kH
Duritatea carbonica este duritatea temporara. Masoara capacitatea de amortizare si cea de absorbtie si neutralizare a acizilor fara schimbari majore de pH. Ganditi-va la capacitatea de amortizare ca fiind un burete, cu cat mai mare capacitatea de amortizare cu atat mai mare buretele. Cata amortizare are nevoie acvariul dumneavoastra? Cu cat mai inalta valoarea kH (cu cat mai mare buretele), cu atat mai rezistenta va fi apa din acvariu la schimbarile de pH. kH-ul unui acvariu ar trebui sa fie intr-atat de mare incat sa previna fluctuatii mari ale pH-ului in timp. Daca valoarea kH-ului este sub 4.5 OdH, ar trebui sa dati atentie pH-ului (testare periodica) pana cand ajungeti sa cunoasteti cat de stabil este pH-ul din acvariu.
Amortizarea are doua taisuri insa. Latura pozitiva este ca, ciclul nitrogenului din acvariu produce nitrati. Daca nu avem o amortizare buna (kH), pH-ul va scadea in timp. Capacitate de amortizare stabila va mentine stabil si pH-ul. Cea negativa este ca apa dura are aproape intotdeauna o capacitate de amortizare mare si daca pH-ul din acvariu este prea inalt va putea fi scazut mult mai greu. Amortizarea este numita si ‘alcalinitate’ dar nu trebuie confundata cu termenul ‘alcalin’. Acvariile cu un kH scazut necesita o atentie sporita la schimburile de apa pentru a controla nivelul nitratilor astfel incat pH-ul sa nu scada. Ca si in cazul pH-ului, exista metode de a creste sau descreste puterea de amortizare a apei:
Apa acumuleaza multe substante dizolvate inainte de a ajunge la chiuvetele noastre. Duritatea este o masura a concentratiei de ioni metalici cum e calciul, magneziul, fierul, si zincul. Majoritatea acestor concentratii provin din trecerea apei de ploaie prin diferite pietre. In majoritatea surselor de apa intalnim in mare saruri de calciu si magneziu si in cantitati foarte mici alte metale.
Sunt doua feluri de duritate care trebuie luate in considerare. Duritate permanenta si alcalinitate (numita in mod current duritate carbonica sau nepermanenta ) (kH). Ambele constituie duritatea totala (gH). Alcalinitatea sau duritatea temporara (carbonica) (kH) se refera la duritatea derivata in mare parte din ionii de carbonat si bicarbonat si reflecta direct capacitatea de amortizare a apei. Poate fi precipitata sau exterminata prin fierberea apei. De aceea gasim calcar depus la garniture si la capul de dus. Duritatea permanenta masoara ioni de nitrati, sulfati si clorura etc si nu poate fi eliminata prin fierbere. In timp ce exista o conexiune intre duritatea apei si amortizare, duritatea este un produs in mare parte al ionilor de calciu si magneziu, iar amortizarea este produsa de ioni de bicarbonat si carbonat. Cum este mentionat mai sus, apa dura este de obicei mai bine amortizata iar apa moale mai putin. Este posibil totusi, in functie de compozitia apei, sa avem apa dura care este amortizata slab sau invers. Pentru a identifica felul apei folosite avem nevoie de un echipament de testare pentru gH si kH.
kH
Duritatea carbonica este duritatea temporara. Masoara capacitatea de amortizare si cea de absorbtie si neutralizare a acizilor fara schimbari majore de pH. Ganditi-va la capacitatea de amortizare ca fiind un burete, cu cat mai mare capacitatea de amortizare cu atat mai mare buretele. Cata amortizare are nevoie acvariul dumneavoastra? Cu cat mai inalta valoarea kH (cu cat mai mare buretele), cu atat mai rezistenta va fi apa din acvariu la schimbarile de pH. kH-ul unui acvariu ar trebui sa fie intr-atat de mare incat sa previna fluctuatii mari ale pH-ului in timp. Daca valoarea kH-ului este sub 4.5 OdH, ar trebui sa dati atentie pH-ului (testare periodica) pana cand ajungeti sa cunoasteti cat de stabil este pH-ul din acvariu.
Amortizarea are doua taisuri insa. Latura pozitiva este ca, ciclul nitrogenului din acvariu produce nitrati. Daca nu avem o amortizare buna (kH), pH-ul va scadea in timp. Capacitate de amortizare stabila va mentine stabil si pH-ul. Cea negativa este ca apa dura are aproape intotdeauna o capacitate de amortizare mare si daca pH-ul din acvariu este prea inalt va putea fi scazut mult mai greu. Amortizarea este numita si ‘alcalinitate’ dar nu trebuie confundata cu termenul ‘alcalin’. Acvariile cu un kH scazut necesita o atentie sporita la schimburile de apa pentru a controla nivelul nitratilor astfel incat pH-ul sa nu scada. Ca si in cazul pH-ului, exista metode de a creste sau descreste puterea de amortizare a apei:
sicora fabian
Active Member
Apa poatbila este tinuta intre anumite limite de catre statiile de tratare care o distribuie, asa ca nu va faceti probleme in acest sens! Doar daca vreti sa despicati firul in patru si sa faceti mai apoi teoria chibritului pe baza sfertului academic . . .
popescu gp
Well-Known Member
metode de inmultire
Dane multumesc pentru lamuriri.
Dane multumesc pentru lamuriri.
Scifficus
Member
Absolut corect. Teoretic.sicora fabian a spus:
Da-mi voie sa te contrazic. Fac acvaristica de aproape 3 ani. 3 ani de teste dupa teste si diferente sesizabile au fost si de la luna la luna.
Cu anumiti pesti, mai sensibili, trebuie avut grija la ce apa le introduci, mai ales atunci cand iese la test nitritii la 0,05 ppm. Cauta tu mai departe ce efect au nitritii, nu nitratii, la un organism viu.
Sa zicem ca nu ar face mare diferenta la consumul uman sau la udatul plantelor. Dar, ma repet, pot sa aiba diferente atunci cand se incearca anumite metode de butasire, inradacinare, etc in functie de apa de la robinet. Aici am vrut sa ajung.
Normal ar fi ca limita de mineralizare si a reziduurilor sa fie la fel peste tot, de aia ii zice apa potabila, dar la noi nu este.
Pe ce am pus eu accentul este mai mult legat de duritate. Eu nu cred ca vei putea tine si creste orhidee cu apa de Constanta, direct de la robinet. Niciodata.
flowerpower1
Member
Poate sa ma lamureasca cineva rpd daca butasii aia "minune" sunt unii rezultati din inmultire in vitro sau unii "normali" prelevati din plante mature - normale ? Multumesc Intreb pt ca pe site-ul lui vb despre aclimatizare ex vitro pt butasi obtinuti prin micropropagare.
Multumesc Intreb pt ca pe site-ul lui vb despre aclimatizare ex vitro pt butasi obtinuti prin micropropagare.
sicora fabian
Active Member
O parte. Spune el care si cum cand prezinta experienta!
flowerpower1
Member
Ok, sa traiti! Nu va tenteaza o micropropagare amatoristica de grup? Daca tot a venit iarna?sicora fabian a spus:
sicora fabian
Active Member
Daca vorbesti serios, nu se poate micropropagare amatoristica . . . 
Mi-ar surade ideea, dar mediul si mediile sunt . . . profesionale! :|
Mi-ar surade ideea, dar mediul si mediile sunt . . . profesionale! :|
Dan coacaz
New Member
http://coacazul.sunphoto.ro/Butasi
In foto 1 si 2 am uitat in apa mai mult timp (aproximativ 2 sapatamani) si au emis radacini deasupra apei, nu in apa.
In foto 1 si 2 am uitat in apa mai mult timp (aproximativ 2 sapatamani) si au emis radacini deasupra apei, nu in apa.
multumim Dane
Roxana Peled
Active Member
Spuneti-mi si mie va rog care e treaba cu coacazul negru pentru ca am si eu unul, fructele sunt complet negre dar cand am incercat sa le mananc sunt tari, acre si cu gust ciudat :?