Acoperisuri si pereti verzi
- Autor subiect gomez99
- Dată pornire
gomez99
Well-Known Member
aici sint 2 aspecte
1 - la blocurile vechi e o problema juridica, terasa apartine tuturor si, conform unei directive care parca mai e in vigoare, nu se pot face lucrari individuale de nici un fel acolo.
2- nu e importanta numai sa faci oarece pe terasa, important e si cum exploatezi si impactul asupra celor din jur
1 - la blocurile vechi e o problema juridica, terasa apartine tuturor si, conform unei directive care parca mai e in vigoare, nu se pot face lucrari individuale de nici un fel acolo.
2- nu e importanta numai sa faci oarece pe terasa, important e si cum exploatezi si impactul asupra celor din jur
gomez99
Well-Known Member
Ce se mai intimpla in lumea acoperisurilor verzi
In Danemarca, la Copenhaga este obligatoriu ca toate acoperisurile plate si pina la o inclinatie de 30°, atat private cat si publice, trebuie sa fie acoperite cu vegetatie pina in 2025. Daca acoperisurl este vechi si trebuie modernizat, proprietarul cladirii poate primi sprijin financiar de la primarie pentru a-l adaptat la acesta cerinta. In principiu primarie si-a indreptat atentia catre acoperisurile inierbate
Cladirile cu acoperisuri verzi trebuie să fie în măsură să îndeplinească cel puțin două dintre următoarele deziderate:
- Sa absoarba 50-80% din precipitatii.
- Sa asigure un efect de racire si de izolare a cladirii.
- Sa contribuie la reducerea efectului de insula de caldura urbana.
- Sa contribuie la un ambient estetic, cu efect pozitiv asupra calitatii vietii.
- Sa dubleze durata de viata a acoperisului, prin protejarea acestuia de efctul razelor UV
In Germania, „cultura acoperisurilor verzi” este sutinuta atit de catre autoritati cit si de publicul larg. Cam 7% din totalul noilor costructii sint deja proiectate cu acoperisuri verzi. Deutscher Dachgartner-Verband (Asociatia germana a gradinilor de acoperis) ofera consultata membrilor sai din 1984. Legislatia obliga constructorul sa compenseze suprafetele de spatiu verde pe care construieste, iar autoritatile din 50% dintre orasele mari ofera sprijin si support financiar direct si indirect celor ce opteaza pentru acoperisuri verzi. Peste 80% dintre acoperisurile verzi sint extensive.
Incepind cu 2005 in Elvetia s-a introdus obligativitatea ca toate cladirile noi cu acoperisuri plate sa aiba in vedere cel putin iniebarea lor. Se cere un raport aspura solutiei alese care trebuie avizat de primarie.
Din 2010 Anglia are un program sustinut de incurajare a acoperisurilor verzi, in special pentru a reduce perderile de caldura, nivelul poluarii si a sustine biodiversitatea in marile orase. Printul Charles se numara printre sustinatorii dedicati ai acestei initiative.
In SUA, Asociatia Americana pentru Testarea Materiallor a stabilit in 2001 un standard national pentru materialele si modul de constructie a acoprisurilor verzi. Departamentul pompierilor si Asociatia Firmelor de Asigurari au stabilit si ele reguli si norme pentru acest tip de acoperisuri. Cladirile care se incadresaza in categoria “verde” (deci si cele cu acoperisuri verzi) beneficiaza de facilitati fiscale.
In Canada citeva dintre marile orase au introdus un normativ obligatoriu de constructie a acoperisurilor verzi, pentru caldirile cu o suprafata a acoperisului mai mare de 2000 m². Se subventioneza cu 10$ fiecare m² de acoperis vechi care se reconditioneaza si transforma in acoperis verde.
Japonia obliga toti constructorii de cladiri sa prevada pentru spatiu verde cel putin 20% din acoperisurile cu o suprafata mai mare de 1000 m² pentru cladirile private si 250 m² pentru cele publice. Pentru fiecare oras exista norme de suprafata verde planificate pentru o perioada de 15 ani. In Tokyo problema microclimatului urban este foarte acuta, deoarece de la explozia industriala din 1961 si pina in 2000, numarul de nopti cu temperature peste 25°C a crescut de 6 ori, iar in unele zone poluarea o depaseste pe cea din New York.
China a impus un program de refacere a zonele verzi imediat dupa anul 2000. Guvernul a promis ca pina in 2050, 70% din orasele industriale chineze vor avea acoperisuri verzi, iar numerose firme ofera servicii legate de acesta la preturi incepind cu 25USD m². Municipalitatile incurajeaza de asemena rezidentii sa organizeze gradini de legume pe acoperisurile locuintelor lor.
O statie de autobuz cu acoperis verde (si reperele de baza ale proiectului explicate)
http://www.greenroofs.com/projects/pview.php?id=760
Acoperisul Liceului “Marcel Sembat" din Franta
http://francophilia.com/gazette/wp-content/uploads/GreenRoofHS.jpg
Acoperisul resturantului Hypar Pavilion din New York
http://architecture-view.com/wp-content/uploads/2010/12/hypar-pavilion-restaurant-at-night.jpg
Proiectul Barajului Marina
http://www.greenroofs.com/projects/pview.php?id=1212
In Danemarca, la Copenhaga este obligatoriu ca toate acoperisurile plate si pina la o inclinatie de 30°, atat private cat si publice, trebuie sa fie acoperite cu vegetatie pina in 2025. Daca acoperisurl este vechi si trebuie modernizat, proprietarul cladirii poate primi sprijin financiar de la primarie pentru a-l adaptat la acesta cerinta. In principiu primarie si-a indreptat atentia catre acoperisurile inierbate
Cladirile cu acoperisuri verzi trebuie să fie în măsură să îndeplinească cel puțin două dintre următoarele deziderate:
- Sa absoarba 50-80% din precipitatii.
- Sa asigure un efect de racire si de izolare a cladirii.
- Sa contribuie la reducerea efectului de insula de caldura urbana.
- Sa contribuie la un ambient estetic, cu efect pozitiv asupra calitatii vietii.
- Sa dubleze durata de viata a acoperisului, prin protejarea acestuia de efctul razelor UV
In Germania, „cultura acoperisurilor verzi” este sutinuta atit de catre autoritati cit si de publicul larg. Cam 7% din totalul noilor costructii sint deja proiectate cu acoperisuri verzi. Deutscher Dachgartner-Verband (Asociatia germana a gradinilor de acoperis) ofera consultata membrilor sai din 1984. Legislatia obliga constructorul sa compenseze suprafetele de spatiu verde pe care construieste, iar autoritatile din 50% dintre orasele mari ofera sprijin si support financiar direct si indirect celor ce opteaza pentru acoperisuri verzi. Peste 80% dintre acoperisurile verzi sint extensive.
Incepind cu 2005 in Elvetia s-a introdus obligativitatea ca toate cladirile noi cu acoperisuri plate sa aiba in vedere cel putin iniebarea lor. Se cere un raport aspura solutiei alese care trebuie avizat de primarie.
Din 2010 Anglia are un program sustinut de incurajare a acoperisurilor verzi, in special pentru a reduce perderile de caldura, nivelul poluarii si a sustine biodiversitatea in marile orase. Printul Charles se numara printre sustinatorii dedicati ai acestei initiative.
In SUA, Asociatia Americana pentru Testarea Materiallor a stabilit in 2001 un standard national pentru materialele si modul de constructie a acoprisurilor verzi. Departamentul pompierilor si Asociatia Firmelor de Asigurari au stabilit si ele reguli si norme pentru acest tip de acoperisuri. Cladirile care se incadresaza in categoria “verde” (deci si cele cu acoperisuri verzi) beneficiaza de facilitati fiscale.
In Canada citeva dintre marile orase au introdus un normativ obligatoriu de constructie a acoperisurilor verzi, pentru caldirile cu o suprafata a acoperisului mai mare de 2000 m². Se subventioneza cu 10$ fiecare m² de acoperis vechi care se reconditioneaza si transforma in acoperis verde.
Japonia obliga toti constructorii de cladiri sa prevada pentru spatiu verde cel putin 20% din acoperisurile cu o suprafata mai mare de 1000 m² pentru cladirile private si 250 m² pentru cele publice. Pentru fiecare oras exista norme de suprafata verde planificate pentru o perioada de 15 ani. In Tokyo problema microclimatului urban este foarte acuta, deoarece de la explozia industriala din 1961 si pina in 2000, numarul de nopti cu temperature peste 25°C a crescut de 6 ori, iar in unele zone poluarea o depaseste pe cea din New York.
China a impus un program de refacere a zonele verzi imediat dupa anul 2000. Guvernul a promis ca pina in 2050, 70% din orasele industriale chineze vor avea acoperisuri verzi, iar numerose firme ofera servicii legate de acesta la preturi incepind cu 25USD m². Municipalitatile incurajeaza de asemena rezidentii sa organizeze gradini de legume pe acoperisurile locuintelor lor.
O statie de autobuz cu acoperis verde (si reperele de baza ale proiectului explicate)
http://www.greenroofs.com/projects/pview.php?id=760
Acoperisul Liceului “Marcel Sembat" din Franta
http://francophilia.com/gazette/wp-content/uploads/GreenRoofHS.jpg
Acoperisul resturantului Hypar Pavilion din New York
http://architecture-view.com/wp-content/uploads/2010/12/hypar-pavilion-restaurant-at-night.jpg
Proiectul Barajului Marina
http://www.greenroofs.com/projects/pview.php?id=1212
In Elvetia orice se planteaza in gradina proprie se face cu aviz de la primarie si cu proiect facut de specialisti!
Pentru ca am deschis si linkurile editez mesajul.
Barajul Marina se refera la Gardens by the Bay din Singapore. Proiectul a fost terminat, are un succes deosebit, acest obiectiv fiind inscris intre cele recomandate vizitatorilor. Cateva imagini din anul 2013.
Pentru ca am deschis si linkurile editez mesajul.
Barajul Marina se refera la Gardens by the Bay din Singapore. Proiectul a fost terminat, are un succes deosebit, acest obiectiv fiind inscris intre cele recomandate vizitatorilor. Cateva imagini din anul 2013.
Ultima editare:
LadyBug
Well-Known Member
Arata super! 
Vai de noi, sa nu le dea elvetienii si politicienilor nostri vreo idee, ca atat ne mai lipsea!
Auzi, aviz si proiect pentru plantele din gradina!
Ce nu inteleg eu: toata agitatia asta pt inverzirea pamantului, cand am citit ca, de fapt, "verdeata" din adancuri e mai importanta, nu acolo ar trebui actionat? E mai mult spatiu si nefolosit.... sa lasam pamantul pentru plantatii si sa cultivam alge mari in adancurile marilor si oceanelor, asa ar fi ideal...
Vai de noi, sa nu le dea elvetienii si politicienilor nostri vreo idee, ca atat ne mai lipsea!
Auzi, aviz si proiect pentru plantele din gradina!Ce nu inteleg eu: toata agitatia asta pt inverzirea pamantului, cand am citit ca, de fapt, "verdeata" din adancuri e mai importanta, nu acolo ar trebui actionat? E mai mult spatiu si nefolosit.... sa lasam pamantul pentru plantatii si sa cultivam alge mari in adancurile marilor si oceanelor, asa ar fi ideal...
cistele1
Member
Mda, tema este aceeasi doar ca se discuta de contexte total diferite!
In Singapore nu se pune problema de a face "sa creasca" ci de a opri "sa invadeze".
Cand am fost eu in zona, inca nu se construise Gardens by the Bay, dar peste tot erau ingrijitori ai spatiilor verzi, in special indonezieni, care se ocupau cu "ajustatul". Apreciez efortul si ideile lor doar ca efortul (material, financiar etc) pentru a crea asa ceva, nu poate fi folosit ca si reper in Europa estica de exemplu.
In Singapore nu se pune problema de a face "sa creasca" ci de a opri "sa invadeze".
Cand am fost eu in zona, inca nu se construise Gardens by the Bay, dar peste tot erau ingrijitori ai spatiilor verzi, in special indonezieni, care se ocupau cu "ajustatul". Apreciez efortul si ideile lor doar ca efortul (material, financiar etc) pentru a crea asa ceva, nu poate fi folosit ca si reper in Europa estica de exemplu.
gomez99
Well-Known Member
Si acum sa trecem la partea cea mai interesanta: avem un acoperis, cum il facem verde? Desigur, raspunsul cel mai simplu, ar fi “cu vopsea”, dar de ce sa ne temem de abordari complexe? Ar fi si de polemizat pe tema “ai un acoperis deasupra capului, ce-ai omule cu el?” dar sa nu divagam.
In primul rind exista un concept constructiv care e inca valabil - un acoperis verde este alcatuit din mai multe straturi:
- stratul izolator, care are rolul de a impiedica apa sa se infliltreze in structura cladirii
- stratul de drenaj care are rolul de a uniformiza umezeala in sol si de a colecta excesul de apa pentru evacuare
- stratul de cultura, in care sint plantate plantele
Formula “clasica”, semiramica, ce se poate gasi in mai toate articolele, consta intr-un strat de folie bituminoasa (pentru izolatie), un strat de pietris (pentru drenaj) si un stat de pamint (pentru plante).Nimic mai simplu. Inainte insa de a pune mina pe roaba si a da fuga la matusa Tamara dupa pietris, luati in considerare urmatoarele:
- Un acoperis pregatit dupa reteta de mai sus, contine carton asfaltat, 10 cm de pietris si 50 cm de sol
- Compozitia de mai sus, in stare uscata, adauga pe structura de rezistenta a cladirii o greutate de aproximativ 100kg/m². La un acoperis de 50 m² asta inseamna un supliment de 5 tone. Nu am pus la socoteala greutatea plantelor, a eventualelor elemente de décor si a oamenilor care se bucura de ambient.
- Dupa o ploaie de vara, la acoperisul de mai sus se adauga pe termen scurt cca 15-20kg/ m², apa de ploaie acumulata de plante si substratul de cultura.
- Comparativ, un metru patrat de olane apasa cu circa 26kg, iar un strat de 50cm de zapada tasata cu 250kg/m².
Neplacuta situatie, insa nu e totul pierdut, tehnica moderna vine cu solutia: facem hidroizolatia din folie de plastic si inlocuim stratul de drenaj si cel de cultura cu bureti sintetici sau celulozici. Ca sa protejam toata nebunia mai adaugam o folie speciala care impiedica radacinile plantelor mai viguroase sa treca prin stratul izolant si sa afecteze acoperisul. In felul acesta am redus greutatea cu peste 60%.
Pentru cine vrea sa aprofundeze, un exemplu de solutie moderna, care inseman un covor de iarba (la propriu) cu tot cu sistemul de udare inclus, proiectat anume pentru acoperisuri verzi, poate fi gasit la Toyota Roof Gardens sub numele de TM9
Sint desigur felurite solutii de compromis pentru a reduce efortul pe structura de rezistenta, care in principiu nu a fost proiectata pentru asa ceva (iar daca e proiectata anume, e mai scumpa pentru ca trebuie sa fie mai rezistenta). Se poate folosi un substrat de cultura de grosimi variabile, se pot inlocui elementele decorative (pietrele) cu surogate din rasina sintetica) sau se pot planta in containere copacii si plantele care necesita spatiu mai mult pentru radacini. Exista de asemenea o tehnologie (care a ajuns si in romania) care implica pulverizarea unui strat de masa plastica pe acoperis, obtinindu-se in felul acesta un fel de “coaja” subtire din plastic in care se poate construi gradina.
Si asta ne duce la al doilea concept constructiv: se pot construi acoperisuri verzi intensive sau extensive.
Acoperisurile extensive sint acoperisuri usoare, proiectate pentru straturi subtiri de sol, de maximum 15cm grosime si plantate cu plante rezistente la seceta si expunere indelungata la soare: ierburi, sedum, cactusi. In acelasi timp acoperisurile extensive necesita o intretinere redusa.
Acoperisurile intensive sint acoperisuri grele, proiectate pentru straturi groase de sol, care pot depasi chiar 50 cm grosime, si plante de dimensiuni mari, tufe si chiar copaci. Acoperisurile intensive necesita mai multa intretinere.
In primul rind exista un concept constructiv care e inca valabil - un acoperis verde este alcatuit din mai multe straturi:
- stratul izolator, care are rolul de a impiedica apa sa se infliltreze in structura cladirii
- stratul de drenaj care are rolul de a uniformiza umezeala in sol si de a colecta excesul de apa pentru evacuare
- stratul de cultura, in care sint plantate plantele
Formula “clasica”, semiramica, ce se poate gasi in mai toate articolele, consta intr-un strat de folie bituminoasa (pentru izolatie), un strat de pietris (pentru drenaj) si un stat de pamint (pentru plante).Nimic mai simplu. Inainte insa de a pune mina pe roaba si a da fuga la matusa Tamara dupa pietris, luati in considerare urmatoarele:
- Un acoperis pregatit dupa reteta de mai sus, contine carton asfaltat, 10 cm de pietris si 50 cm de sol
- Compozitia de mai sus, in stare uscata, adauga pe structura de rezistenta a cladirii o greutate de aproximativ 100kg/m². La un acoperis de 50 m² asta inseamna un supliment de 5 tone. Nu am pus la socoteala greutatea plantelor, a eventualelor elemente de décor si a oamenilor care se bucura de ambient.
- Dupa o ploaie de vara, la acoperisul de mai sus se adauga pe termen scurt cca 15-20kg/ m², apa de ploaie acumulata de plante si substratul de cultura.
- Comparativ, un metru patrat de olane apasa cu circa 26kg, iar un strat de 50cm de zapada tasata cu 250kg/m².
Neplacuta situatie, insa nu e totul pierdut, tehnica moderna vine cu solutia: facem hidroizolatia din folie de plastic si inlocuim stratul de drenaj si cel de cultura cu bureti sintetici sau celulozici. Ca sa protejam toata nebunia mai adaugam o folie speciala care impiedica radacinile plantelor mai viguroase sa treca prin stratul izolant si sa afecteze acoperisul. In felul acesta am redus greutatea cu peste 60%.
Pentru cine vrea sa aprofundeze, un exemplu de solutie moderna, care inseman un covor de iarba (la propriu) cu tot cu sistemul de udare inclus, proiectat anume pentru acoperisuri verzi, poate fi gasit la Toyota Roof Gardens sub numele de TM9
Sint desigur felurite solutii de compromis pentru a reduce efortul pe structura de rezistenta, care in principiu nu a fost proiectata pentru asa ceva (iar daca e proiectata anume, e mai scumpa pentru ca trebuie sa fie mai rezistenta). Se poate folosi un substrat de cultura de grosimi variabile, se pot inlocui elementele decorative (pietrele) cu surogate din rasina sintetica) sau se pot planta in containere copacii si plantele care necesita spatiu mai mult pentru radacini. Exista de asemenea o tehnologie (care a ajuns si in romania) care implica pulverizarea unui strat de masa plastica pe acoperis, obtinindu-se in felul acesta un fel de “coaja” subtire din plastic in care se poate construi gradina.
Si asta ne duce la al doilea concept constructiv: se pot construi acoperisuri verzi intensive sau extensive.
Acoperisurile extensive sint acoperisuri usoare, proiectate pentru straturi subtiri de sol, de maximum 15cm grosime si plantate cu plante rezistente la seceta si expunere indelungata la soare: ierburi, sedum, cactusi. In acelasi timp acoperisurile extensive necesita o intretinere redusa.
Acoperisurile intensive sint acoperisuri grele, proiectate pentru straturi groase de sol, care pot depasi chiar 50 cm grosime, si plante de dimensiuni mari, tufe si chiar copaci. Acoperisurile intensive necesita mai multa intretinere.
gomez99
Well-Known Member
O sa spuneti ca iarba pe acoperis au pus si stramosii nostri de pe la Buresbista incoace, ba chiar si alte neamuri de prin jur sau mai de departe. Exista chiar o dezbatere legata de casele eco, in care un grup destul de numeros sustine ideea ca nu a trebui sa reinventam roata, ci doar sa transpunem experienta milenara in fapte, astazi. Numai ca acoperisurile “ecologice” ale stramosilor nostri s-ar putea sa nu incinte prea tare un om modern, fie el si impatimit al vietii curate si sanatoase. In primul rind, acoperisurile din brazde de iarba, manunchiuri de ierburi uscate sau stuf, picurau pe ici pe colo. La vremea aceea asta era considerat normal si nimeni nu se ofusca prea tare. Bordeiele ingropate in pamint, care sint la mare pret in prezentarile ecologiste de astazi, erau umede si intunecoase in sezonul rece. Locatarii lor nu dormeau in paturi asezate pe linga pereti, ci inghesuiti in mjlocul camerei, in jurul vetrei centrale, iar mai tirziu pe o extensie a sobei construita anume. In al doilea rind un astfel de acoperis necesita reparatii anuale. Cine a copilarit la tara in zone cu case de chirpici si acoperisuri de stuf isi mai aduce probabil aminte ca mereu se organiza cite o claca ici si colo pentru pregatit pamint si stuf. Iar proprietarii casei asezau prin pod cioburi de oale care sa colecteze picaturile de apa ce ar fi putut sa se inflitreze prin tavanul de pamint. Nu stiu daca un om modern ar fi prea multumit in conditiile astea.
Se mai pune si problema deshidratarii plantelor. In special pe cladirile inalte, suprafata plantata e expusa permanent la soare. Acest lucru accelereaza fenomenul de evaporare al apei prin frunze, ceea ce implicit duce la necesitatea unui sistem de udare foarte bine dimensionat - adica pompe, tevi, apa si curent electric. Gazonul, spre exmplu, necesita foarte mult apa. Plantele de stincarie mai putina, dar substratul trebuie sa fie cit de cit umed, ca sa se pastreze compact, alfel un vint mai puternic incepe sa il imprastie prin vecini.
Stratul de drenaj este si el foarte important. Nu numai pentru a colecta surplusul de apa pluviala pentru evacuare, ci si pentru a contribui la dispersia corecta a umezelii.
Copacii sint si ei o problema de abordat cu seriozitate. Plantati intr-un mediu normal, sa zicem de livada, parc sau padure, ei isi pot intinde radacinile orizontal si vertical. Intr-un stat de pamint de 50 cm cum este de obicei la un acoperis verde, acest lucru nu mai este posibil. Drept urmare, la o furtuna puternica, copacul poate fi smuls.
Desigur ca exista solutii, unele foarte sofisticate, altele mai simple, sau compromisuri. Tot ce am povestit pina acum nu a avut scopul sa descurajeze, ci sa sublinieze complexitatea tehnica a constructiei.
Se mai pune si problema deshidratarii plantelor. In special pe cladirile inalte, suprafata plantata e expusa permanent la soare. Acest lucru accelereaza fenomenul de evaporare al apei prin frunze, ceea ce implicit duce la necesitatea unui sistem de udare foarte bine dimensionat - adica pompe, tevi, apa si curent electric. Gazonul, spre exmplu, necesita foarte mult apa. Plantele de stincarie mai putina, dar substratul trebuie sa fie cit de cit umed, ca sa se pastreze compact, alfel un vint mai puternic incepe sa il imprastie prin vecini.
Stratul de drenaj este si el foarte important. Nu numai pentru a colecta surplusul de apa pluviala pentru evacuare, ci si pentru a contribui la dispersia corecta a umezelii.
Copacii sint si ei o problema de abordat cu seriozitate. Plantati intr-un mediu normal, sa zicem de livada, parc sau padure, ei isi pot intinde radacinile orizontal si vertical. Intr-un stat de pamint de 50 cm cum este de obicei la un acoperis verde, acest lucru nu mai este posibil. Drept urmare, la o furtuna puternica, copacul poate fi smuls.
Desigur ca exista solutii, unele foarte sofisticate, altele mai simple, sau compromisuri. Tot ce am povestit pina acum nu a avut scopul sa descurajeze, ci sa sublinieze complexitatea tehnica a constructiei.
Dragilor, saptamana trecuta am fost la Craiova si pe drum, nu mai stiu cum se numea localitatea, cred ca undeva intre Dragasani si Gradinari ... am vazut o casa pe un singur nivel cu acoperis verde... era SUPERBA!!!! zici ca era desprinsa din povesti...
E pentru prima oara cand vad pe viu asa ceva si am fost cu adevarat impresionata, din pacate nu am apucat sa fac si poze... dar ma bucur ca romanii incep sa fie deschisi la lucruri noi si au curaj sa le puna in aplicare!
E pentru prima oara cand vad pe viu asa ceva si am fost cu adevarat impresionata, din pacate nu am apucat sa fac si poze... dar ma bucur ca romanii incep sa fie deschisi la lucruri noi si au curaj sa le puna in aplicare!
Mie imi plac mult acoperisurile verzi, dar din pacate aici nu in multe cazuri se preteaza asa ceva, cel mai util e un acoperis din tabla clasic...si eventual optat pentru alte ceva care sa inverzeasca spatiul
Teoretic este mirobolant , practic , mai greu .
Transformarea acoperisurilor in acoperisuri verzi costa enorm datorita materialelor necesare . Intretinerea costa , necesita cantitati mari de apa . Practic poluam pt a avea un oarecare beneficiu , si nu este sigur ca iesim pe plus . Interesant ar fi anuntul de angajare gradinar pe bloc !?
Ceva se poate face demolind din blocurile expirate ( cca90%) si transformarea spatiilor in spatii verzi semi-salbatice , mai aproape de natural si firesc .
Transformarea acoperisurilor in acoperisuri verzi costa enorm datorita materialelor necesare . Intretinerea costa , necesita cantitati mari de apa . Practic poluam pt a avea un oarecare beneficiu , si nu este sigur ca iesim pe plus . Interesant ar fi anuntul de angajare gradinar pe bloc !?
Ceva se poate face demolind din blocurile expirate ( cca90%) si transformarea spatiilor in spatii verzi semi-salbatice , mai aproape de natural si firesc .