Fertilizarea Bonsailor

[ovidium]

Reguli ale fertilizarii (www.bonsai4me.com)

Foloseste ferilizatori in mod regulat, ei fiind necesari sanatatii bonsailor generand cresteri viguroase si bogate.

Foloseste concentratia echilibrata de NPK, folosirea concentratiei incorecte puteti incuraja cresterile la nivelul radacinilor sau al florilor in detrimentul frunzisului.

Verifica cerintele speciei invatand astfel recomandarile vis’a’vis de fiecare anotimp (cantitati, concentratii etc)

Nu fertiliza in afara perioadei active de crestere intrucat acumularile de fertilizatori in sol pot deveni excesive.

Nu fertiliza copaceii care sunt in stare proasta de sanatate. Acest lucru ar putea face mai mult rau decat bine (fragment care vine in contradictie cu ideile lansate de Brent Walston – www.evergreengardenworks.com)

 

[ovidium]

Limitele Fertilizarii

Limitele Fertilizarii
de Andy Walsh

Introducere
"Andy Walsh a scris acest articol ca raspuns la o discutie purtata pe Internet Bonsai Club asupra abilitatii plantelor de a asimila fertilizatorii. Ipoteza a fost ca la cresterea cantitatii de fertilizator folosit, planta ar raspunde prin dezvoltarea volumica marita a radacinilor si a coroanei"
Brent Walston

 

[ovidium]

Premiza ca Mai Mult e Mai Bine

Este adevarat ca plantele folosesc orice resurse pe care le regasesc in sol si deci este tentant sa asumi ca adaugand fertilizatori vom avea parte de cresteri marite. Lucruile pareau asa atunci cand oamenii au observat ca plantele cresc mai mult atunci cand sunt fertilizate. De fapt nu este tocmai asa.
Plantele raspund diferit la nutrientii din sol lucru dictat de rata lor de crestere, durata perioadei de crester, varsta, tipul sistemului de radacini si abilitatea lor de a absorbi nutrienti.
Ratele de crestere a plantelor pot diferi foarte mult iar acestea nu pot fi schimbate de cresterea nivelului de nutrienti din sol. Compara ratele de crestere dintre un Artar si un Cimisir (Merisor sau Buxus). Daca aplici aceeasi cantitate de fertilizatori la doi astfel de pomi de aceeasi varsta cresterile vor fi diferite, artarul va inregistra cresteri mai mari decat Cimisirul.
Chiar si copaci de acelasi gen au necesare diferite de fertilizatori si vor raspunde diferit la diferite nivele de nutrienti din sol. In cazul pinilor, pe perioada unui sezon, cresterile pot varia destul de mult in volumul de crestere a acelor dar si in durata activa de crestere. Astfel acele pinilor albi si rosii pot creste cu pana la 10-15 cm pana in luna aprilie urmand ca pentru restul anului sa nu mai inregistreze cresteri notabile. Pinus echinata, Pinus elliottii si Pinus taeda vor inregistra cresteri de 15 cm dar vor continua sa creasca pana in octombrie cand vor inregistra cresteri de 50, 60 si 90 cm in lungime (Biochemistry and Physiology of Plant Hormones", Thomas Moore).
Este stiut de catre crescatorii de bonsai ca Pinus Thunbengiana (Pinul Negru Japonez) are cresterile foarte diferite de Pinus Parviflora (Pinul Alb Japonez). Ei nu vor inregistra niciodata aceleasi rate de crestere si deci chiar in cadrul aceluiasi gen, raspunsul la diferite concentratii de fertilizatori va fi variat.

 

[ovidium]

Efecte de crestere la marirea dozei de fertilizatori

Dozele marite de fertilizatori nu implica rate marite de crestere a unei plante. Raspunsurile multor plante la marirea dozelor de fertilizatori au fost studiate pe larg in special in cazul plantelor de cultura. Exista un punct de raspuns negativ, de descrestere a plantei la marirea dozelor de fertilizatori. In “ Solurile – Introducere in Soluri si Cresteri ale Plantelor” de Donohue and others se arata graficul cresterii plantelor la aplicarea marita de fertilizatori...
Curba se prezinta sigmoidala (in forma de S) si in nici un caz liniara. Cresterea fertilizarii duce la un moment dat la aparitia unui platou care este urmat de o cadere a graficului ceea ce indica faptul ca marirea cantitatilor de fertilizatori poate avea efect negativ.
Donohue et.al. au scris:
“Cu cat crestem doza de fertilizare, valorile cresterilor obtinute sunt din ce in ce mai mici… Curba descrescatoare, aparuta odata cu crestera dozei de fertilizare, reprezinta afectarea cresterilor datorita problemelor de saruri sau a dezechilibrului in cresterile plantei (lucruri care cresc susceptibilitatea plantei la boli sau duc la dezvoltari normale)

 

[ovidium]

Cantitati optime de fertilizatori

Este clar ca exista un regim optim de fertilizare pentru fiecare copac in parte si depasirea acestui nivel poate deveni daunator. Dr. Karl Whitcomb in “ Cultura plantelor in containere” trage un semnal de alarma in legatura cu fertilizarea dezechilibrata si excesiva. El scrie: “ Nivelul optim de nutrienti este mai degraba o plaja limitata de valori decat o anumita limita. Ar trebui sa notam ca toxinele pot avea un efect inainte ca simptomul toxicitatii sa apara.” Si el prezinta un grafic similar: cresteri versus fertilizator.

 

[ovidium]

Sincronizarea cu anotimpurile

Cresterile plantelor au valori diferite in perioade diferite ale anului. Unele plante cresc continuu pe toata durata primaverii si a verii (ienuparul si chiparosul Hinoki), iar altele prezinta cresteri efective doar pe perioada primaverii (fagul si voniceriul sau Euonymous). Aplicarea fertilizatorilor pe perioada verii ar avea rezultate inexistente in cazul ultimelor doua exemple.

 

[ovidium]

Maturitatea Plantelor

Cresterile difera si functie de gradul de maturitate al plantei. Fiziologia plantelor tinere difera de cea a plantelor mature. Copacii tineri au tendinta de a creste mai rapid si pe o perioada de timp mai lunga a unui an vegetativ. Mladitele tinere se pot dubla in dimensiuni intr-un singur an. Copacii maturi pot prezenta cresteri pe perioada primaverii, dupa care prezinta stagnari incepand vara timpuriu si chiar intrand in hibernare. Ferilizarea unui copac matur pe perioada dormanta “timpurie” nu va schimba cu nimic starea acestuia. Momentele optime si cantitatile de fertilizator absorbite vor diferi de la un copac tanar la unul batran iar acestea nu pot fi influentate prin schimbarea regimului de fertilizare.

 

[ovidium]

Ratele de absorbtie functie de specie

Si radacinile plantelor si abilitatea lor de absorbtie a nutrientilor difera in mod substantial. Spre exemplu abilitatea de absorbtie a magneziului poate diferi de 60 de ori de la o planta la alta. Sigur diferentele in cazul plantelor folosite ca bonsai nu vor prezenta astfel de variatii dar ele pot fi totusi semnificative. In plus abilitatea de absorbtie a unui component nutritiv poate fi afectata de prezenta altuia in procentaj ridicat. Raspunsul plantelor la prezenta nutrientilor in procentaj mare poate diferi atat functie de planta dar si de, ce nutrient se regaseste si in ce procentaj. Nu trebuie uitat ca aplicarea de fertilizatori cu concentratii ridicate poate duce la dezechilibrari ale plantelor care la randul lor duc la probleme de sanatate.

 

[pork]

Revenind la subiectul fertilizare, odata cu venirea primaverii incepem si fertilizarea copaceilor.
Intrebarea este: ati inceput sa fertilizati copaceii? Daca nu, cand incepeti?

Pentru mine e primul in an in care vreau sa incep acest procedeu si deci sunt neinitiat. Adaugand la asta faptul ca asta-vara am killarit un copacel incercat sa-l fertilizez (sau daca nu a murit doar din cauza asta, un rol tot a avut) ma cam face sa-mi fie frica de procesul asta...

Am o sticla de ingrasamant de la Vilmorin cu NPK: 3.5/7/4.5 + oligoelemente si imi spune sa diluez 5 ml la 1l de apa, 10 ml la 2 l de apa sau 20 ml la 4 l de apa.
Citisem pe undeva aici pe forum ca intai ar trebui udat copacelul normal si dupa aceasta udat cu solutia de ingrasamant pentru a preveni arderea.
De asemenea eu obisnuiesc sa-i ud prin scufundare. E ok daca o fac la fel si cu ingrasamantul sau ar trebui sa il ud cu apa turnata deasupra ?
Are rost sa mai fertilizez copaceii abia transplantati in sol nou?
Cam la ce perioada imi recomandati sa fertilizez cu acest ingrasamant?

Sper sa aiba cineva rabdare sa raspunda la artileria de intrebari
Multumesc.

P.S.: Copaceii sunt ficusi, ulmi si o tuia.

 

[sicora fabian]

Ingrasamantul tau este de vara - toamna, pentru primavara - vara iti trebuie unul cu azot majoritar, fiind perioada de crestere activa.
Eu folosesc o concentratie de 1/1000 sau cel mult 2/1000, tie ti-a recomandat 5/1000 . . . este alegerea ta!
Intr-adevar, substratul trebuie sa fie umed cand fertilizezi, altfel exista riscul sa arzi radacinile.
Despre ingrasarea prin imersie - nu stiu ce sa-ti spun, n-am folosit-o, insa daca solutia nu are concentratie mare, nu vad nici un impediment!
Pentru fertilizarea plantelor proaspat transplantate, depinde ce substrat folosesti! Daca este unul inert, fara substante nutritive, atunci trebuie sa intri imediat si in programul de fertilizare. Daca folosesti un amestec de pamanturi, deci organic, hranitor, doua luni nu are nevoie de ingrasamant - acum depinde si cat substrat ai in vas, raportat la marimea plantei. Un vas mare, de antrenament duce si trei luni sau mai mult, iar planta iti spune cand are nevoie de hrana!

 

[pork]

Bun, inainte de alte intrebari intai multumiri

Am sa trag o fuga prin baumax sau magazinele de genul sa caut un ingrasamant mai bogat in azot. Vreo recomandare?

Deci am sa ud inainte si cu ingrasamantul udat pe deasupra.
Despre coapcelul proaspat transplantat nu e doar substrat inert ci am pus si turba si sphagnum in proportie 50-50 cred sau un 60 inert-40 organic. Deci il mai las in pace o perioada.

Si cam cand as putea incepe sa fertilizez? E ok acum? Mai astept?

 

[vali]

In cazul tuiei (al coniferelor, in general) sunt de acord ca valoarea azotului sa fie egala sau mai mare; acestea nu-si pot mari frunzele, ci doar se indeseste frunzisul (cu exceptia pinilor, la care exista riscul ca acele sa se lungeasca prea mult, in lipsa unei locatii insorite). Dar la specii cu frunze caduce, as folosi tot anul (si o fac!) un fertilizant la care azotul sa aiba valoarea cea mai mica, pentru a nu scapa de sub control dimensiunea frunzelor.

 

[sicora fabian]

Iar ai dreptate!
Cand nu fertilizam, frunzele la ficusi ramaneau mici. Vazand ca toti fertilizati, am fertilizat si eu . . . primavara cu azot majoritar si frunzele au luat-o razna . . . si a draq, nu m-am gandit ca-i de la azot!
Dar aveam de gand sa renunt la fertilizarea faziala! :?

 

[pork]

Buun, acum ca amandoi ati cazut de acord, raman la ingrasamantul asta.
O data pe saptamana sau o data la doua saptamani?

 

[pork]

Mi-am facut astazi curaj si am inceput ferilizarea cu ingrasamantul de mai sus.
De frica am pus doar 8 ml la 2 litri, in loc de 10 ml. Daca totul e ok, am sa pun doza normala peste 2 saptamani cand ii fertilizez din nou. Poate nu e intemeiata temerea mea, dar fiecare cu paranoia lui

I-am udat bine inainte si dupa am turnat frumusel pe deasupra apa cu ingrasamant pana a inceput sa curga prin gaurile vasului. Am lasat sa se scurga bine si i-am pus la loc.

Sper sa fie totul ok

 

[sicora fabian]

4/1000 mi se pare cam mult, dar vei vedea rezultatele in doua - trei zile! Daca sunt negative, daca nu - e ok!

 

[ovidium]

Eu incep ferilizarea in aprilie (chiar dupa deschiderea mugurilor - plus-minus dpua trei zile) si continui fertilizarea la fiecare doua saptamani pana in octombrie. Fertilizatorul folosit anul trecut de mine e 7/6/6 plus alte elemente si il diluez 2ml/ litru apa. Anul asta voi schimba putin regimul de fertilizare si voi folosi un fertilizator cat mai bogat in azot mai ales pentru copacii la care urmaresc cresteri importante pentru o perioada vegetativa. Eu nu am inca un copacel care sa fie aproape de o forma relativ finala si deci cresterile mari chiar cu distante internodale mari nu sunt o problema, deci pot sa folosesc cantitati mari de azot. Nu am copacei care sa infloreasca primavara si deci nu am folosit inca un fertilizator cu fosfor si potasiu ridicat pe perioada de vara tarzie-toamna pentru a stimula rezistenta plantei, inflorirea in primavara urmatoare sau cresterile de radacini.
Anul asta am adus din padure trei mesteceni pe care ii voi fertiliza diferit pentru a observa eventuale diferente fie ele si relative.
Am citit si eu ca e recomandata udarea copacului si apoi fertilizarea dar eu nu am avut probleme niciodata cand am udat direct cu solutie de fertilizare chiar daca solul era relativ uscat (eu folosesc sol anorganic 100% cu un denaj f bun si udari relativ apropiate) Folosesc fertilizator diluat in apa la concentratia de pe sticla si nu la jumatate de concentratie asa cum unele texte o recomanda.
De ce uzi prin imersie? Ai probleme cu drenajul soluilui sau e doar metoda ta? Daca solul pe care il folosesti nu are un drenaj f bun si contine un volum mare de sol organic atunci eu as merge pe o solutie de fertilizator la jumatate din concentratia recomandata As incerca sa cresc doza gradual pe spatii largi de timp, pana la cea de pe flacon dar as urmari cu atentie evolutia. Spun asta pt ca daca drenajul nu e tocmai bun atunci nu prea ai optiunea de a spala solul prin udari masive (asta in cazul in care ceva merge prost si tre sa scapi de aglomerarea de saruri din sol.
Eu incep fertilizarea tuturor copacilor dupa deschiderea mugurilor si in general astept pana si cel mai lenes si-a facut treaba si ii fertilizez pe toti odata. Fertilizez o data la doua saptamani asa cum am mai spus pana in octombrie. Iernile aici sunt mult mai lejere decat in romania si nu prea am nevoie sa schimb regimul de fertilizare pe final de an, cu unul mai bogat in P si K pentru a pregati pomul pt iarna.
Voi incerca sa obtin acceptul lui walter pall de a traduce articolul sau despre fertilizare, asa cum o priveste el, si sa o postez aici desi sunt convins ca metoda lui este cunoscuta de toata lumea pe site. Asa cum probabil stiti, el are o viziune usor diferita de traditional si nu face exceptie nici in cazul fertilizarii.

PS Cred ca cel mai bine e sa vezi mai intai in ce perioada de training se afla fiecare copacel in parte si sa decizi regimul de fertilizare functie de asta luand in calcul si cerintele si recomandarile speciei.

 

[pork]

Multumesc pentru raspuns.
Folosesc metoda prin imersie pentru ca asa m-am obisnuit. Despre substrat tind sa cred ca este destul de drenant. Substratul dupa cum am mai spus (cred) este 50-50 (organic-anorganic), poate un pic mai mult spre anorganic insa are mai bine de jumatate de an de la ultima schimbare si de asta am inceput sa fertilizez.
Am 4 copacei la fertilizat, 2 ficusi ce merg foarte bine pana acum si 2 ulmi, dintre care unul imi cam ingalbeneste frunze, inca nu-mi dau seama din ce motiv. Oricum la acesta opresc fertilizarea si am sa-i pun si un substrat nou cu substante nutritive naturale si-am sa vad cum evolueaza.

 

[ovidium]

Am obtinut permisiunea lui Walter Pall pentru traducerea articolelor Feeding, Substrate and Watering - English http://walter-pall-bonsai.blogspot.com/ ... glish.html si feeding again http://walter-pall-bonsai.blogspot.com/ ... again.html

 

[ovidium]

Fertilizarea, Substratul si Udarea

Metodele lui Walter Pall


Am fost rugat sa scriu un paragraf despre “fertilizarea coniferelor”. Asa ca m-am pus pe treaba si a reiesit ceea ce urmeaza. Doar ca, daca raspundem pe scurt intrebarii “Cum fertilizam coniferele?” s-ar putea sa ne inselam atat de mult incat sa ajungem la pierderi importante.

Substratul, udarea si fertilizarea nu pot fi privite separat. Fiecare este conectata de cealalta iar lucrurile devin astfel complicate. Fie el un copacel cu frunza cazatoare, conifer, tanar sau batran, replantat recent sau chiar colectat, el face parte dintr-o gradina de bonsai cu atat de multe variabile. Poate fi dat un raspuns scurt si concis?

Ei bine, da. Doar ca trebuie sa citesti cu atentie si apoi sa faci TOTUL LA FEL. Nu poti alege una din variabile si sa o ignori pe cealalta. Nu poti fertiliza dupa metoda mea si sa ignori ce substrat folosesti sau ce regim de udare.

In primul rand am lasat deoparte tot ce a fost scris in majoritatea textelor despre bonsai. Multumita tehnologiei care ne da acces la produse si metode noi, felul in care avem grija de copaci a progresat cu mult peste frontierele traditiei. Unii dintre noi refuza sa realizeze ca traim de ceva timp intr-o lume noua si moderna. Metodele vechi pot fi, intr-o mica masura, folosite cu succes in cazul practicilor si substratelor moderne dar riscul ridicat poate duce uneori la pierderea copaceilor.