Fertilizarea Bonsailor

[ovidium]

Salut tuturor
In urma cu vreo doi ani am tradus doua articole scrise de Harry Harington pe bonsai4me.com si Brent Walston de le Evergreen Gardenworks pe un forum romanesc de bonsai. Intre timp imi fac mai mult veacul pe aici si am observat ca fertilizarea bonsailor este un subiect care nu are un topic dedicat,.
I-am contactat pe semnatarii articolelor si am permisiunea lor de a traduce articolele si pentru egradini.ro.
Intrebare: care este opinia celor de pe site? Este nevoie de un astfel de topic sau informatia gasita aici este indestulatoare?

ovidium

 

[cipikkus]

100% este nevoie de sfaturi si reguli in fertilizarea bonsailor. Eu unu stiu doar notiuni elementare. Ceva in plus nu strica.

 

[sicora fabian]

Mananci, calule, ovaz?
Sigur, cu placere, chiar cu multumiri!

 

[pork]

Doamne ajuta ! Vroiam sa deschid chair eu unul, insa cu intrebari, ceva mai tarziu putin.
Numai bine ai venit la tzanc. Astept(am) cu nerabdare articolele.

 

[ovidium]

Fertilizarea

Ceea ce urmeaza e o contopire a celor doua articole prezentate de Harry Harrington in articolul: http://www.bonsai4me.com/Basics/Basics_Feed.html si Brent Walston in articolul http://www.evergreengardenworks.com/fertiliz.htm

Fertilizarea

Desi micii bonsai sunt taiati repetat pe parcursul vietii lor pentru a-i mentine mici, ei nu sunt privati de nutrienti in scopul opririi cresterii. Un copac plantat in pamant este capabil sa-si extinda radacinile in cautare de nutrienti dar unul plantat intrr-un ghiveci nu are aceasta oportunitate. Dupa o perioada de timp solul isi pierde calitatile nutritionale, pe masura ce copacul le consuma sau eliminate prin spalare chiar de apa cu care udati solul. De aceea calitatile nutritionale ale solului trebuie mentinute prin procesul numit fertilizare.

 

[ovidium]

Nutrienti

Pentru a creste, plantele au nevoie de dioxid de carbon, hidrogen si oxigen din aer si apa din sol pentru a produce zahar si amidon. Plantele mai au nevoie din sol de alte elemente chimice pe care le folosesc in producerea aminoacizilor, proteinelor, vitaminelor si enzimelor.
Toate aceste elemente chimice se regasesc in cazul componenta solurilor organice sub forma de minerale.(nisipuri, argile) si sub forma de materii organice moarte (frunze cazute si alte parti desprinse din plante). In cazul solurilor pentru bonsai aceste elemente sunt consumate rapid , iar in cazul solurilor anorganice (ex: argilele Akadama, Seramis, Biosorb, etc) ele pot lipsi chiar de la bun inceput.
Pierderile de azot, fosfor si potasiu pot fi considerate cele mai serioase deoarece sunt nutrientii principali pentru cresterea sanatoasa a plantelor. Alte elemente cum ar fi calciul, magneziul, siliciul, etc sunt elemente secundare si deci sunt necesare plantelor doar in cantitati mici.
Toate aceste elemente (principale si secundare) sunt necesare diviziunilor celulare si proceselor enzimatice care permit producerea fotosintezei si mentin cresterile.
Fertilizatorii sunt frecvent confundati cu substante ce hranesc plantele, in realitate hrana plantelor consta in dioxid de carbon si apa. Aceste doua in prezenta luminii ajuta planta sa produca zaharuri si carbohidrati care hranesc in realitate planta. Fertilizatorii sunt daca vreti un analog al vitaminelor.
Azotul, N, este partial responsabil cu partea verde a plantei (frunzele, noile cresteri atat in lungime cat si in volum). El afecteaza dimensiunile frunzelor si lungimile internodale si este necesar diviziumii celulare si producerii de proteine.
Fosforul, P, este si el necesar diviziunilor celulare si este un element prezent in AND, ARN si grasimi. El face ca frunzele sa se maturizeze intr-un verde inchis si este asociat in cresteri sanatoase ale radacinilor dar si in stimularea infloririi.(fosfati P2O5)
Potasiul, K, activeaza unele enzime si este si el responsabil cu activitatea sanatoasa a celulelor. Deficienta poate duce la o decolorare si deteriorare a marginilor frunzelor. (oxizi K2O)

 

[ovidium]

Fertilizarea naturala si artificiala

In natura, plantele absorb fertilizatori din sol si apa in cantitati minuscule. Aceste elemente sunt prezente acolo unde au loc procese de putrezire. Fosforul si Potasiul sunt minerale si pot fi eliberate si de anumite tipuri de roca. Azotul mai poate fi prezent dizolvat in apa de ploaie cu ajutorul actiunii fulgerelor, ajungand astfel in sol.
Fertilizarea se face in principal prin intermediul radacinilor, care prin osmoza, absorb apa in care aceste substante s-au dizolvat, transportand solutia mai putin concentrata din sol, prin membrana, inspre solutia mai concentrata din celule. Prin acest proces, plantele pot transporta apa si fertilizatori pana la inaltimi record (unii copaci pot atinge inaltimi de 100 m)
Plantele mai pot asimila fertilizatori direct prin foliaj, dar procesul principal de absorbtie ramane totusi prin radacini. Hranirea foliara poate fi benefica pentru un numar limitat de deficiente cum ar fi cea de calciu.
De ce trebuie sa fertilizam daca in natura lucrurile nu se intampla asa? Plantele care cresc in natura pot tolera soluri care sunt mult mai fine in granulatie (si deci mult mai grele) si asta pentru ca mecanica drenajului si a aerarii este atat de diferita in pamant decat in vas. Solurile mai grele sunt capabile sa retina fertilizatori mult mai bine decat solurile cu drenaj bun(ca cele folosite in cresterea bonsailor), si deci suficienta in natura este intalnita cu cantitati mult mai mici. Pe langa incapacitatea solurilor cu drenaj bun sa retina fertilizatorii pe o perioada lunga mai avem si volumul mic de sol in cazul plantelor din vase si deci fertilizarea este o necesitate pentru a mentine un bonsai in zona cresterilor sanatoase si viguroase.

 

[ovidium]

Care va fi frecventa de aplicare a fertilizatorilor?

Pentru a furniza copacului esentialul de nutrienti este necesara aplicarea regulata a fertilizatorilor.
NU este necesara cumpararea de fertilizatori pentru bonsai sau orice alta hrana speciala pentru bonsai.
Bonsaii sunt plante normale si deci fertilizatori de uz larg pot fi folositi cu succes. Mult mai importanta este folosirea fertilizatorului adecvat in sensul proportiei de nutrienti. Concentratiile de NPK sunt in mod normal afisate pe ambalaj (dupa legile europene) si deci asta este criteriul dupa care ne uitam cand cumparam un fertilizator.
Fertilizatorii sunt produsi pentru a furniza un nivel minim de saruri daca sunt folositi conform instructunilor. Trebuie stiut ca multi fertilizatori, in special formele lichide de la Miracid, Miracle Gro, Peters etc listeaza o concentratie pentru o anumita perioada a anului. Pentru fertilizari mai dese se recomanda folosirea de concentratii mai slabe. Din experienta mea (www.bonsai4me.com – Harry Harington) nu am putut gasi benefica fertilizarea mai deasa in fata celei clasice, o data la doua saptamani (aceasta este fertilizarea standard cu fertilizatori solubili in apa). Fertilizarile dese presupun folosirea unei cantitati mai mari de fertilizatori dat fiind drenarea buna a solului. Desi nu am dovezi pentru a dovedi aceasta teorie, am suspiciunea ca fertilizatorii sunt mai eficienti atunci cand sunt folositi in concentratii mai mari la intervale de timp mai mari. Experienta imi arata ca intervalul de doua saptamani este optim, culoarea verde, vibranta a frunzelor este cheia care duce la o corecta nutritie.(http://www.bonsai4me.com - Harry Harington)

 

[ovidium]

Aplicarea fertilizatorilor

Fertilizatorii solubili se vor mixa cu apa si se vor aplica uniform pe toata suprafata solului pana saturatia acestuia si pana cand surplusul va curge prin gaurile de drenare.
Trebuie inteles ca un fertilizator cu NPK 10:10:10 este identic cu unul 20:20:20, nu este la jumatate din concentratia celui de-al doilea daca este mixat dupa recomandarea producatorului dar este necesar de doua ori mai mult ca volum pentru a obtine aceeasi concentratie in solutie.
Fertilizatorul trebuie aplicat o data la doua saptamani in solutie mixata dupa recomandarea de pe sticla, si nu la jumatate de concentratie asa cum unele texte pentru bonsai o recomanda. (http://www.bonsai4me.com - Harry Harington)

 

[ovidium]

Cand fertilizam?

Acesta este un subiect plin de contradictii! Conventionalul spune ca trebuie fertilizat cand plantele sunt in cresteri active, adica primavara, dupa deschiderea mugurilor, pana vara tarziu. Controversa este ca fertilizarea cu azot, pe tot parcursul toamnei si pana iarna devreme ar duce la aparitia cresterilor timpurii care vor ingheta. Se pare ca aceasta teorie este acum un mit.
Plantele incep formarea mugurilor undeva prin mijlocul pana spre sfarsitul verii. Azotul alimenteaza noile cresteri, dar acest lucru se intampla numai ziua.
Achizitiile rezistente la temperaturi scazute pot asimila fertilizari cu nivel echilibrat de azot. Aceste fiind spuse nu exista motive pentru care fertilizarile echilibrate in nutrienti pot continua pana in toamna si chiar iarna devreme.
Atata timp cat temperaturile solului sunt deasupra cotei de 12° - 13°C , plantele vor continua sa absoarba nutrienti (N, P si K). Aceste rezerve in plus vor ajuta cresterile din primavara timpurie cand temperaturile solului sunt joase iar fixarea azotului este dificila.
Conventionalul spune ca fertilizarea pe timpul toamnei cu nivel ridicat in fosfor va pregati planta pentru perioada de iarna prin a-i creste nivelul de absorbtie la temperaturi scazute. Nu exista dovezi care sa vina in suportul acestei afirmatii.
Eu acum incep fertilizarea primavara dupa ce primele frunze s-au maturizat si continui pana toamna tarziu sau chiar iarna timpuriu.
Pe spatele flaconului de fertilizator ar trebui sa aveti o desfasurata cu detaliile tuturor elementelor continute, dar si sursa si forma in care sunt gasite ele in conbinatie. Astfel azotul se va regasi sub forma de nitrati dar si sub forma amoniacala. Acest lucru este important in zonele cu climat rece, unde nitratii sunt absorbiti mai repede, pe cand in zonele calde regula este pastrata, dar diferenta de absorbtie este doar de cateva zile.

 

[ovidium]

Fertilizatori cu continut scazut sau ridicat in azot

Fertilizatorul esential pentru bonsai este acela echilibrat in N, P si K. Alte doua combinatii sunt folositoare pentru fertilizarea reusita a bonsailor, dar trebuie aplicate ca o alternativa NU ca un aditiv.

Fertilizatorul cu continut ridicat in Azot (N), spre ex: 20:15:15 este aplicat adesea in perioada de “training” la multe specii. Aplicarea lui primavara incurajeaza cresterile viguroase a frunzelor dar si lastarilor. Tot acesta este motvul pentru care nu ar trebui folosit pe toata perioada de crestere, pentru simplul motiv ca rezultatele ar consta in cresteri abundente cu internoduri lungi.

Fertilizatorul cu continut scazut in Azot (N) este folositor bonsailor atunci cand este aplicat din vara tarzie si trecand prin perioada dormanta. Continutul relativ ridicat de Fosfor (P) si Potasiu (K) ajuta la intarirea cresterilor de peste an si a sistemului de radacini inainte de intrarea in iarna. Un alt motiv ar fi stimularea cresterii mugurilor pentru anul urmator. Este incetinita cresterea de varf (apicala), crestere care ar degera la primul semn de inghet al toamnei. Un fertilizator cu concentratiile 0:10:10 este greu de gasit dar si relativ scump, de aceea ca alternativa poate fi folosit unul cu concentratiile 12.5:25:25 diluat la jumatate.

 

[ovidium]

Elemente Secundare

Solurile pentru bonsai sunt in general inerte sau mai bine spus nu contin pamant sau sol nativ (ex de sol pt bonsai: akadama, orice alt tip de sol bazat pe argila/pamant arsa, “cat litter” etc). In aceste conditii plantele nu pot sa asimileze intotdeauna necesarul de elemennte secundara: calciu, magneziu, sulf, fier, zinc, cupru, mangan, molibden, cobalt si nichel. Din acest motiv este recomandata folosirea fertilizatorilor care au in continutul lor si astfel de elemente secundare. In general continutul in elemente chimice este pe larg prezentat pe eticheta produsului iar daca nu le gasiti scrise atunci e clar ca nu se regasesc in compozitia lor. Adaugarea oricarei forme de fertilizator organic (bioproduse marine sau animale) poate ajuta in recuperarea de astfel de minerale. O alternativa ar fi folosirea unei cantitati mici de sol nativ/pamant in mixul pt bonsai (fara mult material organic pentru ca partea de roca a pamantului nativ va contine mineralele si nu pamantul in sine).
Unele minerale au rol de catalizatori in reactiile plantelor si deci sunt folositi in permanenta nu doar sporadic.
Unele elemente sunt continute in apa de robinet. Spre exemplu tevile de cupru vor asigura necesarul de cupru.
Nu este cunoscut care este necesarul unei plante, iar acesta variaza de la specie la specie. In general cantitatile necesare f mici si sunt de ordinul 1/1 000 000. Dat fiind cantitatile ffff mici de care este nevoie, lipsa unui mineral este rara, dar poate aparea totusi in substraturile fara pamant nativ. Luarea masurilor prezentate vor preveni aparitia acestui lucru .
Analiza etichetei produsului va aminti sursa elementelor secundare. Astfel sursele “chelate” – “chelated” sunt probabil cele mai bune surse, ele fiind surse organice si deci absorbite imediat de plante. Sursele chelate chiar daca au concentratie mica vor avea o reactie mai buna din partea plantelor. De ex fierul poate fi provenit ca derivat din “sulfati de fier” sau “fier chelat” sau “fier EDTA” o alta forma chelata.

 

[ovidium]

Ferilizatorii si arsurile cauzate de saruri.

Ferilizatorii sunt creati sa functioneze intr-un spectru larg de dimensiuni de containere si compozitii de sol, la 100% din doza recomandata de aceea in acest caz riscul arderii radacinilor este inexistent de la o mladita nou plantata pana la un bonsai de 400 ani.
Arderea cauzata de suprafertilizare este practic o osmoza inversa. Fertilizatorii sunt saruri care in solutie au logic o concentratie sau valoare. Lichidele din celulele radacinilor si chiar toarte celulele plantei contin la randul lor saruri. Osmoza este fenomenul de trecere a apei din celula prin membrana ei (de altfel impermeabila in alte situatii) intr-o solutie cu concentratie mai mare in saruri, si anume cea exterioara celulei – solutia de fertilizator. Atata timp cat solutia de fertilizare va contine saruri cu concentratii partiale mai mici decat cele din celulele plantei, atunci solutia cu mineralele ei (saruri) va trece in interiorul celulei si va fi utilizata ca atare.
Diluarea accidentala la concentratii mai ridicate in minerale a solutiei de fertilizator va duce la deshidratatrea plantei, iar reactiile ei vor fi la fel ca atunci cand nu ati udat indeajuns planta. (vestejirea, ofilire, decolorarea sau aparitia culorii albastru-verzui la frunze, ingalbenirea sau chiar aparitia culorilor maronii si chiar moartea plantei). In cazuri de arsuri partiale, marginile frunzelor vor avea de suferit, ele vor deveni de un galben maroniu vested.
Atingerea unei concentratii de acest gen are loc atunci cand solutia a fost mixata la o concentratie de cateva ori mai puternica decat cea recomandata. Cazuri de acest gen mai apar la folosirea de fertilizatori solizi in exces sau in cazul in care apa este foarte dura.

 

[ovidium]

Fertilizarea plantelor ericacee/plantelor ce urasc solurile

Astfel de plante (Enkianthus, Azaleas – Rhododendron si Stewartia necesita inlocuirea regulata a pastilelor fertilizatoare formulate special pentru a mentine ph-ul acidic al solului; acesti fertilizatori contin fier intr-o forma chelata ceea ce ajuta la impiedicarea aparitiei clorozei (cloranemiei).
Multi pini sau ienupari vor beneficia din fertilizari de doua ori pe an cu fertilizatori acizi.

 

[ovidium]

Fertilizatorii solizi

Crescatorii traditionali japonezi folosesc fertilizatori solizi precum mici baghete din carne de peste sau seminte de rapita care sunt plasate pe suprafata solului si care elibereaza incet nutrienti la fiecare udare. Fertilizatorii solizi pot constitui un avantaj pentru ca alimenteaza continuu planta cu nutrienti in cantitati mici si nu necesita aplicari dese ( sunt aplicati o data la 2-3 luni) deci nu necesita un consum mare de timp. Ca dezavantaje ele pot atrage aparitia viermilor si nu sunt tocmai solutia cea mai estetica.

 

[ovidium]

Suprafertilizarea

Este intotdeauna mai bine sa subfertilizam decat sa suprafertilizam. Daca continutul de azot din sol devine prea mare ar cauza arderea radacinilor. Urmeaza intotdeauna instructiunile de pe ambalajul fertilizatorului, nu mixa la o concentratie mai mare decat cea specificata si nu fertiliza mai des decat este recomandat.
Suprafertilizarea va duce la cresteri mai mici nu mai mari!
Copacii care sunt in perioada dormanta sau sunt bolnavi, sau in perioada de recuperare nu trebuiesc fertilizati pentru ca ei sunt intr-o perioada de consum scazut si nivelul de azot si alte saruri din sol pot creste peste limitele normale.
Este de altfel recomandat ca pomii proaspat replantati sa nu fie fertilizati cel putin 6 (sase) saptamani pentru a se evita arderea noilor radacini.
Dar totusi promovarea avantajelor hranirii copacilor dupa taierea radacinilor si replantare are o logica bazata mai mult pe ironie dar si pe ceva evidente stiintifice. De aceea, o palanta care tocmai a foct replantata va avea nevoie de nutrienti aditionali pentru a genera radacini noi, in special fosfor si potasiu. Este indicata folosirea unui fertilizator cu continut scazut in azot, care va fi putin probabil sa duca la arderea radacinilor.

 

[ovidium]

Alte efecte ale suprafertilizarii

Aici vorbim de efectele mai subtile ale suprafertilizarii. Nivelele de fertilizare care vor cauza aceste efecte sunt inca neclare iar parerile sunt inca impartite. Aceste efecte includ cresterea supradimensionala a frunzelor in urma fertilizarii cu continut ridicat in azot, frunze si tesut umflat si moale, mladite cu rezistenta scazuta, internoduri lungi, rezistenta scazuta la boli, rezistenta scazuta la insecte si daunele cauzate de ele, ba chiar o atractie crescuta la anumite insecte cum ar fi moliile. In general va trebui o cantitate de doua ori mai mare de fertilizator decat doza recomandata pentru a incepe sa se observe aceste efecte.
Se stie ca suprafertilizarea va slabi planta pe de o parte si o va intari pe de alta. Stim ca subfertilizarea face acelasi lucru. Plantele fertilizate adecvat vor avea cresteri medii, sanatoase si vor prezenta o culoare verde atractiva. Impingerea plantei peste limitele recomandate poate genera efecte negative. In ciuda acestor efecte exista perioade de training (ca cele destinate antrenarii trunchiului) in care hranirile abundente cu continut de azot ridicat - in acest caz - sunt justificate. De asemenea sunt perioade in care limitele azotului trebuiesc tinute in echilibru, ,mai ales atunci cand se lucreaza la reducerea dimensiunii frunzelor sau dezvoltarea ramificatiilor.

 

[ovidium]

Efectele compozitiei solului

Frecventa utilizarii fertilizatorilor solubili depinde in mare masura de compozitia solului. Astfel un sol organic are tendinta de a lega nutrientii si a mentine sarurile , deci ar fi recomandata reducerea frecventei de fertilizare sau reducerea concentratiei solutiei folosite. Solurile speciale pentru bonsai (anorganice – akadama, “cat litter” etc) sunt mult mai sarace in continutul de saruri, deci fertilizarea ar trebui facuta la concentratii mai mari sau fertilizari mai frecvente la concentratia recomandata pentru a atinge nevoile normale ale plantei.
Fertilizarea la jumatate de concentratie este un mit al multor carti de specialitate, dar tot asa este si mitul arderii frunzelor de la udarea in soare direct.
Din nefericire multi dintre autorii de carti de specialitate sunt buni la stil dar nu si la horticultura.

 

[ovidium]

Fertilizarea plantelor bolnave

Un alt mit comun este ca bonsaii bolnavi sau aflati in recuperare si cei nou transplantati, nu ar trebui fertilizati. Analogia ar fi ca ar supra-hrani pacientul (bonsaiul) sau supradozarea lui cu vitamine. Eu (Brent Walston - www.evergreengardenworks.com) cred ca analogia ar trebui sa fie ca fertilizarea la jumatate de concentratie sau nefertilizarea bonsaiului ar echivala cu refuzul de a lua medicamentele, vitaminele sau nutrientii.

Concentratia recomandata este formulata pentru a produce in sol o solutie de saruri la un nivel specific de conductivitate electrica. Plantei ii este usor sa culeaga azotul, fosforul sau potasiul atunci cand acestea sunt continute in aceasta plaja de valori (nivel). Nu conteaza daca planta e tocmai iesita din samanta, sau este o mladita care tocmai a generat radacini, un bonsai caruia tocmai i s-au taiat radacinile, sau o planta aflata in recuperare. Toate vor asimila nutrientii mai bine daca acestia se vor afla la nivelele de concentratie recomandata.
Radacinile sunt radacini. Cele mai firave radacini pe care le veti intalni sunt probabil cele tocmai generate de o mladita nou plantata. Aceste sunt foarte proaspete si extrem de fragile. De ani de zile eu fertilizez mladitele nou plantate (si semintele germinate) la concentratia recomandata (full strenght) si rezultatul a fost unul prosper, de fapt plantele amintite arata semne de cloroza daca nu le hranesc in acest stadiu.
Nu exista probe de care sa stiu, care sa demonstreze ca fertilizatorii ar interfera cu regenerarea radacinilor. Ideea ca fertilizatorii ar “arde” radacinile tinere nu poate fi probata. Fertilizatorii sunt necesari cresterilor sanatoase atat la nivelul foliajului cat si la cel al radacinilor. Daca noi;e radacini nu pot gasi saruri din solutie planta va transfera nutrienti din alte tesuturi pentru a alimenta noile cresteri. Nu prea suna a formula de recuperare nu-i asa?
Cercetarea arata ca radacinile noi inglobeaza adesea bucatele mici de fertilizatori solizi. Daca ar exista arderi locale atunci ele s-ar materializa in zone moarte in jurul acestor incluziuni si in nici un caz radacini proaspete. Nu incerc sa atrag consumul de fertilizatori cand spun asta, ci soar o continuare rezonabila a folosirii lor. Este bine stiut ca suprafertilizarea cauzeaza problemele ei.
Experienta imi spune ca este foarte importanta aducerea unei plante la conditiile optime de crestere in cel mai scurt timp dupa o replantare, taiere a radacinilor sau o problema a lor. Lasarea plantei sa lancezeasca in intuneric o poate eventual scuti de stresul cauzat de lumina si temperatura, dar in nici un caz nu ajuta la cresterea de noi radacini. Cred cu convingere ca este importanta maximizarea tuturor elementelor ce duc la o crestere sanatoasa cat de repede cu putinta fara a induce stres. Aceasta include lasarea plantelor sa se usuce usor inainte de udare, fertilizarea lor in mod obisnuit, mentinerea temperaturii solului usor ridicata, introducerea graduala a plantei la nivele mai mari de lumina imediat ce toleranta o cere, asigurarea unei bune circulatii a aerului.
Este destul de dificil obtinerea optimizarii acestor conditii fara introducerea unor noi nivele de stres dar recompensa va consta in scoaterea plantei cat mai repede in afara pericolului si obtinerea de cresteri sanatoase.
Mitul cu fertilizarea la jumatate de concentratie a invadat literatura de specialitate dar si cultura bonsai. Ba chiar a fost adoptata de multe pepiniere (crescatorii), si cred ca lucrul acesta s-a intamplat pentru ca oamenii citesc carti despre bonsai si apoi repeta ce au citit sau auzit fara a cerceta. Chiar si eu (Brent Walston) am fertilizat pana de curand, plantele noi germinate sau cele noi plantate la jumatate din concentratia de fertilizator, la sfatul cartilor de specialitate. Dupa care am inceput sa privesc rezultatele si erau de-a dreptul dezamagitoare. Acum imi tratez bonsaii ca fiind exact ceea ce sunt: plante in ghivece.

 

[ovidium]

Organic Versus Inorganic

Elementele majore necesare plantei sunt N, P si K. Provenienta nutrientilor nu conteaza pentru planta, indiferent de sursa planta le va asimila in acelasi mod. Avantajul major al fertilizatorilor organici este ca elibereaza incet azotul, element care este spalat usor prin udari datorita gradului sau mare de dizolvare. Avest lucru este rezolvat prin folosirea fertilizatorilor organici sau a celor cu eliberare programata. Cei din urma au chiar un strat exterior de uree in compozitia lor, pt ca sarurile sa fie eliberate incet in interiorul boabelor de fertilizator. Fertilizarea bonsailor este facuta in mod regulat repetat si deci nu cred ca asta poate fi considerata o problema reala. Mai exista si alte controverse in legatura cu alte avantaje ale fertilizatorilor organici.
Personal (Brent Walston) nu-mi pasa daca cineva foloseste material organic sau anorganic si cred ca ambele variante ofera acelasi lucru: aprovizionarea plantei cu elementele necesare. Nu incerc sa determin pe nimeni sa abandoneze folosirea fertilizatorilor organici doar incerc sa reduc din ideea ca cei organici sunt mult superiori celorlalti, mai ales in cazul culturiiatat de artificiale a bonsailor.
Daca vorbim de gradinaritul organic atunci trebuie sa fiu intru totul de acord cu scoala pro-organica, mai ales stiind ca fertilizatorii organici fac minuni la nivelul structurii solului si al ecologiei microorganismelor. In cazul bonsailor acestea sunt manipulate artificial si chiar se fac eforturi in a nu avea sau obtine degradarea partilor organice ale solului (compost), lucru care ar cauza colapsul solului si un drenaj slab. In plus noi folosim des fungucide care ar extirpa microorganismele atat de folositoare odata cu elemente patogene pe care incercam sa le indepartam.
In sfarsit
Cred ca acele scheme complicate de fertilizare nu egaleaza cu o cunoastere profunda a plantei necesara manipularii cresterilor. Dibacia efectuarii taierilor si taierea la timp a radacinilor si coroanei sunt mult mai importante decat concentratiile fertilizatorilor (20-20-20 sau 12-18-6) sau tipul fertilizatorilor folositi (solizi sau lichizi).In acelasi timp este imposibil sa avem bonsai superbi daca nu depui eforturi in a intelege stilurile variate si elementele lor de design. Aceste lucruri se invata in multi ani in vreme ce fertilizarea in sine poate fi invatata in numai cateva minute, lucru pe care cred ca deja l-ai facut.
Toate acestea sunt necesare pentru a intelege cum si de ce functioneaza fertilizatorii, dar ideea pe scurt ar fi ca orice bonsai poate fi fertilixat o data la doua saptamani cu o solutie 20-20-20 la concentratia indicata pe flacon incepand din primavara de la primele cresteri si pana toamna tarziu cand temperaturile raman sub 10°C