carla_ro_b a spus:
Sa inteleg ca e o catastrofa totala
sau doar necesita multa munca?
Carla, nu este o catastrofa totala, dar - intr-adevar - necesita multa munca (si daca-l lasai cum era, tot multa munca necesita)
. Insa atata timp cat "munca" este perceputa ca
ceva placut, nu vad unde ar fi problema.
Facand exceptie de faptul ca "te-ai aruncat" la unul dintre stilurile cel mai greu de exprimat, de faptul ca "ai fortat" copacelul (care n-avea nici cea mai mica intentie sa ajunga un fukinagashi) sa devina "ce-ai vrut
tu", nu-mi ramane decat sa te admir pentru curaj si pentru dorinta...
.
Acum, urmare a felului in care ai pornit, te-ai trezit intr-un impas (iar iesirea e probabil undeva in afara razei tale vizuale
)... Spui ca ai vrea sa continui, dar ti-e teama pentru ca n-ai sculele adecvate.
Eu cred ca teama vine din faptul ca realizezi ca deja "ai facut un pas in necunoscut", iar - chiar si cu sculele de rigoare - a continua ar insemna sa mergi si mai departe, ceea ce-ti da o oarecare nesiguranta
.
Dar poate ma insel eu si esti mult mai nesabuita decat cred
[in conditiile in care "nesabuinta" este perceputa ca amestecul dintre curaj (permanent), dorinta si pornire (de moment) si un pic de "necunoastere" pe deasupra
].
In fine... lasand la o parte aburelile mele de mai sus, copacelul tau nu este iremediabil pierdut (nici pe departe). In bonsai, indiferent ce greseli faci, te salveaza capacitatea de a considera ca "asta ai, de la asta pornesti". Deci, pentru voi (tu si ulmul tau) este un nou inceput.
Uita cum a aratat, uita tot ce te-ar putea abate de la felul cum ai vrut tu sa-l vezi, gandeste-te ca l-ai cumparat ieri si asa arata...
Tu spui:
Da trunchiul nu ma ajuta.
Eu cred ca tocmai trunchiul este cel care te
mai ajuta... Ca o paranteza, in bonsai (cand faci o achizitie) niciodata nu cumperi un posibil copacel... cumperi
un trunchi. Trunchiul este coloana vertebrala, este baza de la care poti porni, indiferent in ce directie. Ramurile se fac, frunzisul se obtine, nebari-ul poate fi imbunatatit... Daca n-ai trunchi, nimic din toate astea n-au de ce sa fie legate.
Revenind la ulm: nu arata chiar atat de rau... De fapt, in ochii mei, nu arata rau deloc! Nu ma intereseaza ca ramurile nu sunt pozitionate astfel incat sa exprime "bataia vantului", nu ma deranjeaza ca a ramas aici un ciot, dincolo o ramura groasa ce "se termina brusc", nici nu-mi pun problema felului in care vor creste eventualele ramurele in viitor... Principalul e ca privindu-l "cu ochii mijiti" vad ceva batut de vant. Fara pretentii, dar in mod cert
batut de vant.
Tu zici:
Trebuie sa spun de la inceput ca stiu ca trunchiul nu este in pozitia corecta
Care e "pozitia corecta" pentru un fukinagashi ? :hipnotizat: De unde
stim noi cum a aparut un copac, in ce directie a inceput sa creasca, la ce momet a inceput sa-l bata vantul si - in general - unde scrie, sau cine spune ca un fukinagashi tre' sa aiba trunchiul intr-o amunita directie?... Sau de o anumita forma...
Dar iar ma departez de subiect - ulmul tau - si indiferent cat mi-ar place sa bat campii despre "cei biciuiti de vant", tre' sa revin:
1. nu conteaza (din experienta proprie) la ce moment din an te apuci sa faci un jin/shari/sabamiki (
la ulm!!!). Influenta asupra dezvoltarii copacelului, este neglijabila.
2. Scule: nu ai nevoie de mare lucru pt inceput. La ce vrei tu sa faci:
Am si eu nevoie de o mana de ajutor cum pot face ca o creanga cam cat degetul mare grosime taiata drept cu mult timp in urma sa o fac sa para rupta de vant. Exista ceva ustensile speciale sau e la libera imaginatie si dotare a fiecaruia? M-am chinuit vreo 2 ore si nu am reusit sa fac nimic. Nu stiu cu ce sa desprind si sa smulg fasii longitudinale.
te poti descurca cu ce (vad ca) ai.
In imaginea de aici
http://i80.photobucket.com/albums/j167/ ... C00376.jpg se vede un patent cu varfuri lungi si fine, tocmai bun pentru a "apuca si desprinde fasii din scoarta/tesutul lemnos al unei ramuri cum e cea descrisa de tine. Inafara de asta, chiar daca nu crezi ca e o scula "profesionala", o poti gasi si aici
http://sidiao.myweb.hinet.net/index_e.htm , pe site-ul unui mare artist in sculptura in lemn viu, la tools/burin I type. Dremelul (sau cum dreaq i-o mai zice) e bun si el la casa omului... Dalti pt prelucrarea lemnului (asa cum ti-a recomandat Vasile) sunt si ele la fel de binevenite. Dar nu trebuie sa te impiedici in astfel de "amanunte" la inceput.
3. Ulmul tau, asa cum a ajuns sa arate, este (sau pare) candidatul perfect pentru un "atelier", o intalnire in cadrul careia mai multi pasionati sa-si dea cu parerea, iar apoi, doar unul singur sa faca treaba
. Glumesc... de obicei (in cazul fericit in care un atelier ar avea loc) cel care lucreaza este cel care aduce "mortul".
Una peste alta, mie-mi place ce ai facut (chiar daca nu arata bine)
.
La un "demo", Walter Pall spunea (parafrazez): Daca dupa ce ai lucrat la un copacel vine sotia si spune "Vai draga, ce bine arata!", inseamna ca ceva nu e-n regula... Daca, in schimb, spune: "Bravo nene, ai reusit sa-l termini si p-asta", inseamna ca ceea ce ai facut este pe drumul bun si ai sanse ca ceva sa apara din munca ta."
Nu stiu in ce masura ceea ce a spus WP este valabil si pentru tine ( tu fiind SOTIE
), dar incearca sa faci abstractie de asta si poate te va ajuta...
Spor la munca (TOVARASI) in continuare.