http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/22/Portulaca_oleracea_stems.jpg - cu mulþumiri pentru pozã
Toatã copilãria mea primãvara ºi vara erau dedicate lungilor bãtãlii cu aceastã buruianã nemernicã. O singurã frunzã dacã scãpa ºi planta se regenera cu vitezã demnã de o hidrã.
De când pãrinþii mei au preluat curtea de la þarã, rãzboiul surd din copilãrie a ajuns la faze acute. Graºiþa e unul dintre principalii dãunãtori, graºiþa trebuie eliminatã, aºa cã în fiecare zi mama stã în genunchi ºi jumoale aceastã plantã care e trecutã oficial pe lista duºmanilor de familie care trebuie eliminaþi.
Pe vremea când astã primãvarã cãutam niºte plante pentru viitoarea mea grãdinã minunatã, dau peste portulaca oleracea. AKA vechiul nostru inamic declarat, graºiþa.
Numai faptul cã era ora 3 am m-a împiedicat sã o sun pe mama sã îi citesc din wikipedia. Momentul în care am citit, era ceva de genul ”citesc ºi râd. Citesc”.
Duºmanul nostru declarat, buruiana rea care ne mãnâncã la propriu zilele e de fapt zâna zânelor. Cu adevãrat se împlineºte proverbul din bãtrâni cã dacã Dumnezeu dã o boalã, atunci Dumnezeu va da ºi buruiana de leac pentru a uºura suferinþa. Sau ca sã o citez pe o prietenã foarte dragã, e bunã pentru trigliceridele lui tata, pentru colesterolul mamei º-al lui bãrbatã-meu, pentru osteoporoza ambilor, pentru pentru mine e în zona profilacticã cu suferinþele de mai sus, pentru ochii tuturor, iar cu ce rãmâne, acum trebuie sã cumpãrãm argintãrie ca sã avem ce freca.
http://en.wikipedia.org/wiki/Portulaca_oleracea
Iar la toate cele de mai sus, se adaugã GUSTUL.
Cei ce mã cunosc, ºtiu cã îmi plac cu precãdere legumele, fãrã a refuza totuºi câte o bucatã de carne în mod ocazional. ªi cã în bucãtãrie sunt teribil de curioasã ºi mã dedau experimentelor.
Aºa cã ieri am gãtit prima serie de graºiþã a vieþii mele. Atât ciorbã cât ºi tocãniþã.
Dacã ciorba nu e o minune, mai ales din cauzã cã am schimbat de 3 ori reþeta în timp ce pâlpâia pe foc, în schimb tocãniþa a fost descoperirea culinarã a vieþii mele. Iluminarea mea gastronomicã.
Pentru curioºi, dau mai jos reþeta:
- opþional o caserolã de pulpe de pui / coaste de porc
- opþional 2-3 linguri de ulei
- 1 kg ceapã tocatã bob de orez
- 2-3 morcovi raºi pe rãzãtoarea finã
- o jumãtate de legãturã de pãtrunjel
- 1 kg de graºiþã bine spãlatã ºi cu tulpiniþele porþionate în segmente de cca 5 cm
- o ceºcuþã de vin roºu
- apã pentru umplere
- bulion
Dacã faceþi varianta carnivorã:
Puneþi carnea într-o tigaie de teflon, fãrã ulei ºi prãjiþi-o pânã e aproape fãcutã. Scoateþi carnea. Puneþi ceapa, morcovul, pãtrunjelul ºi o linguriþã de sare la cãlit.
Dacã optaþi pentru varianta vegetarianã:
Încingeþi în aceeaºi tigaie de teflon 2-3 linguri de ulei, adãugaþi morcovul, pãtrunjelul ºi o linguriþã de sare la cãlit, fãrã apã. În cazul în care seacã prea mult, adãugaþi câte o ceºcuþã de apã.
Când e aproape gata, puneþi iar carnea, adãugaþi apã, mai lãsaþi cca 15 minute la fiert, cât sã se îmbine gusturile de carne ºi legume.
Dacã mergeþi pe varianta vegetalã lãsaþi încã 15 min, puneþi o ceºcuþã de vin, bulionul ºi graºiþa. Cam în 5 minute e gata.
Când se rãcoreºte, puneþi pãtrunjel sau mãrar.
Bon apetit!
PS: se poate consuma de voie ºi crudã, seamãnã la gust cu salata verde.