Gradinaritul de zi cu zi

[diana999]

Multumesc pentru raspuns Anul acesta e primul an in care voi pune rasaduri in solar, asta in cazul in care e gata pana in martie. Anul trecut rasadurile crescute pe balcon au crescut foarte greu.
Daca pe mine ma intrebi de seminte .....n-am semanat nimic deocamdata din lipsa spatiului :|

Spor la treaba tuturor!

 

[Elektra]

Eu m-am hotarat anul acesta sa respect calendarul de lucrari agricole in functie de fazele lunii, conform lui cea mai apropiata zi propice semanatului e 26 ianuarie, asta este, o sa astept, pregatesc tot si calesc semintele. Apropo de asta, voi faceti dezinfectarea si calirea semintelor inainte de semanat? Eu anul trecut doar le-am inmuiat cateva ore, anul asta o sa incerc sa respect procedura, sper sa mai rasara totusi ceva, cu calitul nu-i problema ca le bag pe toate la frigider, dar la dezinfectat o sa fie distractie caci pun cate 2-3 fire din cate un soi, iar soiuri sunt multe....

 

[anknic]

@Horea, sa stii ca eu insamantez dovlecii din aprilie sub pet pe randurile de ceapa, mazare, fasole verde. ei cresc si cand scot prima serie de productie de pe rand (iunie-iulie) ii las pe ei sa se desfasoare.

LE: si io am sa ma apuc la sf.lunii de ardei si vinete si am sa insamantez ceva patrunjel de frunze intr-o jardiniera in casa (ca nu stiu de ce dar asta nu vrea sa rasara in gradina...) si rasadnita o fac la sf.de feb. ca mi-e teama ca vor creste rosiile prea mari si nu va fi timpul sa le mut in gradina ca va fi prea frig (n-am solar)

 

[anette_b]

eu mai astept cu gradinaritul pt ca voi semana florile direct in gradina , dupa ce sap. doar cu lavanda vreau sa incerc rasaduri , am lasat capsulele cu seminte sa ierneze pe plante. cred ca au stat la frig destul , poate vor germina.
mai arunc cate o privire pe la bulbii de lalele si narcise pe care le-am plantat la inceputul iernii si vad ca nu a rasarit nimic. cu vremea prea calda imi era teama sa nu rasara aiurea si sa nu infloreasca.

 

[anknic]

si io pazesc bulbii...au rasarit doar ghioceii si acum a venit frigul asa ca nu mai e pericol sper.

 

[beginner gardener]

La mine au rasarit lalelele si zambilele si daca o tine tot asa in doua saptamani infloresc ghioceii

 

[veretregn]

Diana, de unde ai aflat tu ca ierbicidul nu dispare din pamant nici in 10 ani? Nu ma dau specialista, dar...de exemplu Round-up, ierbicid total, nu e remanent, la cateva zile dupa ierbicidat poti planta...deci cum ramane in pamant? :?

problemele cauzate de Roundup sunt cunoscute părintre grădinarii de aici în special la rădăcinoase. de altfel, folosirea ierbicidelor este indicată doar grădinarilor puturoși sau exploatărilor intensive. Respectul pentru propia viață începe cu respectul pentru natură.

o grădină sănătoasă nu cunoaște terminația "-cid".

un articol despre Roundup și efectele sale...

http://www.reuters.com/article/2011/08/ ... 8A20110812

Pământul este al tuturor, iar solul se erodează. Soluțiile se scurg în apele freatice... Grădinăritul ar trebui să fie o muncă alături de natură, nu împotriva ei. Eu înțeleg că ne dorim cu toții grădini frumoase...

 

[diana999]

Interesant articol. Inca un motiv in plus, sa nu folosesc ierbicide.

 

[victoria]

Si eu sunt impotriva chimicalelor de orice fel si incerc pe cat pot sa le evit.Nu am ce face cu stropirea pomilor,dar oricum fac minim de stropiri.De ierbicid nici nu ma gandesc sa ma apropii.
E foarte posibil sa dispara de la suprafata solului,dar cu siguranta ca se va duce mai adanc in sol odata cu apa de ploaie.Nici eu nu sunt experta,dar sunt convinsa ca nici un producator de ierbicide nu o sa spuna ca produsul lui e prost.Si oricum chimicalele sunt rele,oricare ar fi ele.
Imi amintesc de copilaria mea la bunici,cand nici macar nu ii vedeam pe acestia vorbind despre stropiri la pomi sau altceva.Pentru daunatori foloseau var,cenusa,apa de cenusa ,sau plantau tot felul de ierburi aromatice si flori cu miros puternic in gradina de legume.Si nu am vazut niciodata sa aiba atatea boli la legume cum avem astazi.Iar bolile din ziua de azi sunt cu siguranta rezultatul folosirii excesive de chimicale,iar pamantul si plantele nu mai pot lupta cu daunatorii.
Eu am noroc, in zona mea,ca oamenii sunt prea saraci sa mai cumpere si chimicale asa ca profit sa fac o gradina cat mai naturala cu putinta.
Sper ca nu am batut campii prea mult si nu v-am plictisit

 

[beginner gardener]

Ca tot spuneam ieri de ghiocei ,ce credeti ca am gasit azi in gradina

 

[veretregn]

Si eu sunt impotriva chimicalelor de orice fel si incerc pe cat pot sa le evit.Nu am ce face cu stropirea pomilor,dar oricum fac minim de stropiri.De ierbicid nici nu ma gandesc sa ma apropii.
E foarte posibil sa dispara de la suprafata solului,dar cu siguranta ca se va duce mai adanc in sol odata cu apa de ploaie.Nici eu nu sunt experta,dar sunt convinsa ca nici un producator de ierbicide nu o sa spuna ca produsul lui e prost.Si oricum chimicalele sunt rele,oricare ar fi ele.
Imi amintesc de copilaria mea la bunici,cand nici macar nu ii vedeam pe acestia vorbind despre stropiri la pomi sau altceva.Pentru daunatori foloseau var,cenusa,apa de cenusa ,sau plantau tot felul de ierburi aromatice si flori cu miros puternic in gradina de legume.Si nu am vazut niciodata sa aiba atatea boli la legume cum avem astazi.Iar bolile din ziua de azi sunt cu siguranta rezultatul folosirii excesive de chimicale,iar pamantul si plantele nu mai pot lupta cu daunatorii.
Eu am noroc, in zona mea,ca oamenii sunt prea saraci sa mai cumpere si chimicale asa ca profit sa fac o gradina cat mai naturala cu putinta.
Sper ca nu am batut campii prea mult si nu v-am plictisit

Cred că pentru micul grădinar această este atitudinea. Mă gândeam să stropesc și eu pomii, însă am hotărât să renunț la ele chimicale în totalitate. Vecinii din ambele părți nu stropesc nimic și cerd că se poate crea o oază ecologică în zona în care am eu grădina.

 

[diana999]

Primavara se stropesc pomii sau via ? I-am plantat in toamna. As evita chimicalele pe cat posibil...

 

[claude]

Ca sa te limitezi la niste stropiri de baza, eu cred ca poti face stropirile de iarna, luna viitoare, cand permite temperatura, intai cu piatra vanata si dupa doua saptamani cu solutie uleioasa...Pe urma, vezi tu ce se intampla, eu cam astea le fac obligatoriu.

 

[ghia_don]

Eu am hotarit sa fac doar stropirile de iarna....anul trecut n-am mai stropit deloc in perioada de vegetatie , chiar daca au fost ceva probleme la meri si pruni...In schimb perii mi-au facut surprize foarte placute, fiind plini de fructe mari si sanatoase...Ultimile fructe le-am consumat zilele astea...

 

[claude]

asa intentionez si eu, Doina, in afara stropirilor de iarna sa mai intervin doar daca apar probleme...doar cu piersicii nu stiu ce sa fac, ca in fiecare an apare basicarea frunzelor, desi tatal meu le-a cam facut toate stropirile la piersic

 

[ghia_don]

Eu am renuntat la piersici pina la urma...am avut mai multi pomi care pe rind s-au imbolnavit , si n-am mai vrut sa ma chinui cu ei..Problema este ca odata boala instalata, pomul nu se mai vindeca, indiferent ce ii faci, Chiar daca aparent isi revine, in anul urmator boala ataca mai violent...
Eu asa am patit...de asta am renuntat...

 

[danero2004]

Doina ma sperii , anul trecut am salvat tehnic piersicul plat , si acum zici asta , hmmm

Claudia cu Bravo 500 la 3 zile in caz de gravitate mare si la 6 zile in caz de infectie medie-mare se vindeca repede

tot ce contine sulfat de cupru nu merge la piersic

 

[claude]

Mersi, Dan, o sa tin Bravo la indemana! :mrgreen: Habar n-aveam ca ce-i pe baza de sulfat de cupru nu merge la piersic :? In ce sens nu merge, nu ajuta sau le face rau? Ar trebui sa-i sar si la stropirea de iarna cu sulfat de cupru?

 

[danero2004]

Uscarea brusca si aparent fara motiv a pomilor din livezile de cais si piersic a primit in ultimii ani denumirea de ‘declinul caisului si piersicului’, inlocuind vechea denumire de ‘pieirea caisului si piersicului’.


Acest fenomen se manifesta uneori cu deosebita intensitate indeosebi in plantatiile tinere, ducand la scaderea numarului de pomi si la o anumita reticenta a pomicultorilor fata de cultura acestor doua specii pomicole, foarte valoroase.

In urma cercetarilor a numerosi oameni de stiinta din diferite domenii, s-a ajuns la concluzia ca declinul piersicului si caisului este rezultatul unui complex de factori biotici si abiotici care actioneaza concertat la producerea acestui fenomen

FACTORII PARAZITARI

Dintre factorii patogeni implicati in DPC se evidentiaza: virusurile, bacteriile si ciupercile patogene.

Virusurile

Dintre bolile virale implicate in producerea DPC enumeram: strierea lemnului (Steam pitting virus), rozeta virotica a piersicului (Peach rosette decline), dar si rasucirea clorotica a frunzelor de cais (Clorotic leaf roll - micoplasma).

Bacterii implicate in DPC

Cancerul bacterian produs de Pseudomonas syringae pv. syringae (Van Hall) si de Pseudomonas mors prunorum Wormwold este implicat in DPC. Aceste bacterii produc pieirea prematura a ramurilor sau chiar a pomilor in scurt timp de la pornirea in vegetatie.

Primele simptome care apar inca de la sfarsitul toamnei sunt foarte putin vizibile si se manifesta prin necroze si mici leziuni la nivelul mugurilor sau pe suprafata ramurilor.

Acestea se maresc in timpul iernii, transformandu-se in rani deschise, insotite de obicei de scurgeri gomoase.

Primavara se constata unele anomalii in desfasurarea normala a fenofazelor.
Astfel:
- unii nu pornesc in vegetatie, uscandu-se progresiv;
- altii infloresc, dar la scurt timp se usuca;
- altii incep normal desfasurarea fenofazelor, infrunzesc, dar dupa aparitia frunzelor se opresc din crestere,se ingalbenesc, se ofilesc si se usuca.

Uscarea se continua si in timpul verii, dar intr-un ritm putin mai scazut, datorita uscaciunii atmosferice si a temperaturilor ridicate.

Temperaturile scazute din timpul iernii (sub -15 0C) favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe leziuni.

Odata patrunsa in ramura prin diferite porti de intrare (ranile petiolare, ranile rezultate in urma taierilor), bacteria foloseste ca sursa de hrana zaharul din tesuturi; in urma acestei hraniri are loc scaderea continutului de hidrocarburi din tesuturi si rezulta o hipersensibilitate la frig a zonelor infectate.

Ciuperci patogene implicate in DPC

Speciile de ciuperci patogene intalnite frecvent la pomii cu simptom DPC fac parte din genurile: Cytospora, Eutypa, Fusicoccum, Monilinia, Verticillium, Phytophthora, Stereum, Armilariella, Fusarium, etc.

Ca urmare a actiunii acestor ciuperci patogene, apar uscari pe ramuri si trunchi care se manifesta sub diferite forme:

- uscarea brusca a ramurilor, cu aparitia de ulceratii, ce afecteaza floemul, xilemul si cambiul: C. cincta, E. lata produc uscare si necroze; Fusicoccum amygdali produce cancerul uscat, Monilinia laxa – uscare moniliana;
- ofilirea brusca, fara ulceratii, cu necroze locale si cu putrezirea trunchiului si a radacinilor produsa de Phytophthora spp.si de Armilariella melea care produc putregaiul coletului si al radacinilor; Stereum purpureum care produce boala plumbului.
- ofilirea fara ulceratii, prin invazii sistemice, produsa de genurile Verticillium si Fusarium.
Leziunile ulceroase si uscarea pomilor provocate de specii de Cytospora, produc cele mai mari pagube economice in tari importante din Europa si America.
Numerosi specialisti care au studiat aceasta problema (Stanova, 1970, Rozsnyay,1977, Arsenieviæ, 1982, Ciurea si Oprea, 1986), au facut frecvent legatura intre uscarea samburoaselor si acest patogen.

Dimpotriva, alti specialisti (Cristinzie, 1933, Pamfilova, 1956, Plock, 1960), considera aceasta ciuperca un organism saprofit.

In tara noastra fenomenul de uscare citosporiana a fost pus in evidenta pentru prima data de Traian Savulescu intr-o plantatie de caisi din judetul Dambovita, in anul 1940, iar o descriere mai amanuntita a simptomelor bolii, s-a facut mai tarziu, subliniindu-se totodata gravitatea atacului de Cytospora in livezile de cais si de piersic(Hulea si colab., 1975, Balan V., 1987, 1995).

In prezent ciuperca este raspandita in toate regiunile unde se cultiva cais si de piersic.
Simptome.

Boala se manifesta la exterior prin doua tipuri de simptome: uscarea brusca sau lenta ca urmare a infectiilor multianuale si ulceratii pe trunchi si ramuri.

Simptomele apar atat pe trunchi, cat si pe ramurile de diferite varste, inclusiv pe mugurii care se usuca. Leziunile si ulceratiile se localizeaza in jurul locului de insertie a mugurilor, lastarilor si ramurilor. Lastarii si mugurii la care s-au format astfel de leziuni, se usuca in scurt timp, tesuturile fiind distruse rapid de ciuperca.

Ciuperca poate actiona pe doua cai: direct (prin degradarea tesuturilor plantei sub actiunea hifelor ciupercii) si indirect (prin eliminarea unei toxine care duce la formarea gomelor in vase, producand obstructia lor).

Cauze

Invaziile de Cytospora sunt influentate de cauze biotice si abiotice.

Cauzele abiotice sunt: frigul si insolatiile care produc leziuni unde se instaleaza patogenul.

Cauzele biotice sunt infectiile produse de alti patogeni cum ar fi: Fusicoccum amygdali, Eutypa lata, Stigmina carpophila, in urma lor instalandu-se Cytospora ca parazit de slabiciune.

Masuri de combatere. Masurile de combatere a acestui fenomen trebuie sa fie mai ales preventive, bazate pe un sistem complex de metode de lupta integrata si anume:

-Schimbarea perioadei de taieri, pacticandu-se mai ales taieri in verde in locul celor de iarna;
- Dezinfectarea uneltelor de taiat (Clorox 10%);
- Tratarea ranilor cu masticuri antifungice;
- Tratamente chimice obligatorii in perioada de cadere fiziologica a frunzelor. - Protejarea pomilor de rani mecanice;
- Administrarea azotului cu precautie;
- Alegerea soiurilor rezistente;
-Protejarea trunchiului de ranire si varuire;
- Indepartarea prin taiere si ardere a ramurilor cu leziuni si inlaturarea din livada a pomilor cu grad avansat de atac;
-Evitarea irigarii prin aspersie;
- Evitarea lucrarilor care produc degradarea structurii solului si tasarea lui exagerata;
- Folosirea la plantare doar a materialului saditor sanatos.
- Evitarea culturilor precedente susceptibile transmiterii bolilor mentionate a fi implicate in declin.
- Amplasarea plantatiilor doar in zone si locuri favorabile

Problema trebuie privita de cultivatori cu deosebita atentie, iar echipele de cercetare trebuie sa colaboreze in scopul evitarii aparitiei si raspunderii acestui fenomen atat de daunator pentru cais si piersic.

Nu stiu daca e rau , dar stiu (si ma bazez intotdeauna pe ce zice amicu cu solutiile) ca din spusele lui , e inutil chiar rau ....

Cu sulfat de cupru nu am reusit sa pierd decat vremea , asa ca ...in cazul lui Bravo 2 stropiri si copacul era la loc pe picioare fara sa pierd fructele din piersici si nectarini

 

[constantin.c]

multumim ,chiar eram interesat de tema !!!