Silviu,
Cand am facut aluzie la jocul de carti si cartea din maneca, am raspuns in gluma la o intrebare pe care am considerat-o o gluma.
Dar daca e sa vorbim serios pe acest subiect (ca tot ati deschis Cutia Pandorei), as spune ca pentru a putea sa alerg, trebuie intai sa-nvat sa merg... Si asta n-ar trebui sa fie valabil numai pentru mine. Lucrurile trebuie luate pe rand si facute la timpul lor.
Eu, si-asa sunt nemultumit de felul in care merge treaba cu bonsai-ul la noi, de felul in care se precipita unii cu lucruri ce ar trebui lasate sa dospeasca si de felul in care lasa altii lucrurile sa treneze, lucruri ce ar trebui accelerate. Sa scot ACUM o carte despre bonsai (facand abstractie de doza de nesimtire pe care ar trebui sa o am), n-ar insemna decat sa ma raliez la tendintele actuale.
Din alt punct de vedere, eu apreciez increderea pe care o aveti voi in cunostintele mele despre bonsai, dar nu-mi este suficienta... In primul rand, trebuie sa fiu EU sigur ca ceea ce as scrie (daca as scrie) ma reprezinta pe mine, experienta mea cu bonsaii creati de mine, ci nu experienta mea de „navigator” pe internet sau stiu eu ce alte surse de documentare...
Nu neg faptul ca-mi adun (de ceva vreme) materiale, in EVENTUALITATEA ca va veni vreodata si momentul aparitiei unei asemenea carti... La fel, nu neg faptul ca am cochetat cu aceasta idee, tot de ceva vreme. Dar: MAREA problema consta in faptul ca mie, ca urmare a directiei in care a luat-o bonsai-ul la noi – si nu numai atat – dar ca urmare a faptului ca aceasta directie s-a dovedit a fi constanta, mi-a cam disparut „entuziasmul juvenil”. A trecut destul timp de cand a inceput sa ne placa sa ne numim „o comunitate bonsai” (eh, suna frumos, nu?). Dar realitatea este ca suntem bonsaisti nu numai fara bonsai (asta e cert!), ci – mai grav – suntem bonsaisti fara a sti cum se folosesc sculele bonsai, fara a sti la ce folosesc anumite accesorii bonsai, fara a sti din ce si cum sa facem un amestec de sol. Si dac-ar fi numai asta... dar ne si place sa ne vaitam ca nu avem scule, ca nu avem accesorii, in conditiile in care cel putin jumatate din noi ne facem vacantele pe afara, lasand la o parte posibilitatea achizitionarii online la niste preturi deja mai mult decat accesibile. Parerea mea e ca nu avem dorinta! NU VREM sa facem lucrurile
asa cum ar trebui facute, iar cand cineva ne atrage atentia, ne place sa ne vaitam...
O carte despre bonsai... si mai ales, scrisa acum si de mine...
Cred ca n-ar fi decat inca o palma peste obrazul celor ce privesc serios bonsai-ul, ma refer la cei din tara, si o garantie pentru cei din exterior ca in Romania, intr-adevar, lucrurile se fac pe dos (semnale deja sunt, dar inca sunt si dubii).
Condensand cele de mai sus, raspunsul e scurt:
1. Nu sunt pregatit pentru asa ceva;
2. Nu exista public caruia sa i se adreseze o asemenea carte.