gino
Member
Se stie ca botanistii din trecut au fost atat de harnici incat au descoperit si inventariat toate speciile zonei temperate si n-au lasat urmasilor de azi decat bucuria strict filologica de a pune ordine in numirile plantelor si pe cea mai filozofica, de a stabili legaturile lor filogenetice. Pentru un botanist sistematician din tarile europene, atat de bine studiate floristic, singura sansa de a-si pune numele in coada unei plante descoperite si botezata de el ar fi aceea de a parasi lumea plantelor superioare si de asi deplasa interesul catre microflora de alge , unde, se pare, inventarele floristice raman inca deschise.
Iata ca aceasta "rautacioasa" remarca facuta de un botanist francez a fost infirmata de Carpatii romanesti care par a ascunde inca unele surprize, cu toate ca au fost cutreierati fara incetare timp de doua veacuri de mii si zeci de mii de botanisti romani si straini.
In anul 1961 profesorul E. Nyarady, a descoperit in ierbarul studentului clujean Nicolae Tomescu, o composita neobisnuita.
Pastrand toate caracterele generale ale familiei papadiei, se deosebea de toate compositele cunoscute pe glob.
Putine din xerofitele cunoscute in tara si peste hotare prezentau un invelis de peri stelati atat de gros. Acest caracter frapant, a indreptatit pe savantul clujean sa incadreze aceasta planta intr-un gen nou pentru stiinta, endemic in tara noastra. In cinstea muntelui Pietrosul Brostenilor unde a fost descoperita planta, genul a fost numit Pietrosia, iar specia, unica deocamdata, levitomentosa, pentru a sugera bogatul ei invelis lanos.
Pietrosia levitomentosa traieste pe muntele Pietrosul Brostenilor, in zona numita Pietrosul Bogolin, deasupra limitei padurii, la 1600 - 1700 metrii altitudine, pe o suprafata stancoasa de circa 150 metrii patrati, cu inclinatie de 38 - 80 grade. Este unul dintre cele mai mici areale din lume pentru un gen vegetal. Totusi, aici planta creste din abundenta, formand mici palcuri, ce se inmultesc si prin seminte, dar si pe cale vegetativa.
Enigma originii ei ramane deocamdata greu de descifrat, cu atat mai mult cu cat nu se cunoaste in lume nicio unitate sistematica inrudita din care s-ar fi putut separa. Pietrosia e un dar uimitor al Carpatilor Rasariteni. E poate o relicta a climatului tropical uscat, care a supravietuit doar in acest colt tainic al tinerilor munti Carpati, datorita abundentului sau invelis lanos.
Aceste uimitoare plante - Tudor Opris
Iata ca aceasta "rautacioasa" remarca facuta de un botanist francez a fost infirmata de Carpatii romanesti care par a ascunde inca unele surprize, cu toate ca au fost cutreierati fara incetare timp de doua veacuri de mii si zeci de mii de botanisti romani si straini.
In anul 1961 profesorul E. Nyarady, a descoperit in ierbarul studentului clujean Nicolae Tomescu, o composita neobisnuita.
Pastrand toate caracterele generale ale familiei papadiei, se deosebea de toate compositele cunoscute pe glob.
Putine din xerofitele cunoscute in tara si peste hotare prezentau un invelis de peri stelati atat de gros. Acest caracter frapant, a indreptatit pe savantul clujean sa incadreze aceasta planta intr-un gen nou pentru stiinta, endemic in tara noastra. In cinstea muntelui Pietrosul Brostenilor unde a fost descoperita planta, genul a fost numit Pietrosia, iar specia, unica deocamdata, levitomentosa, pentru a sugera bogatul ei invelis lanos.
Pietrosia levitomentosa traieste pe muntele Pietrosul Brostenilor, in zona numita Pietrosul Bogolin, deasupra limitei padurii, la 1600 - 1700 metrii altitudine, pe o suprafata stancoasa de circa 150 metrii patrati, cu inclinatie de 38 - 80 grade. Este unul dintre cele mai mici areale din lume pentru un gen vegetal. Totusi, aici planta creste din abundenta, formand mici palcuri, ce se inmultesc si prin seminte, dar si pe cale vegetativa.
Enigma originii ei ramane deocamdata greu de descifrat, cu atat mai mult cu cat nu se cunoaste in lume nicio unitate sistematica inrudita din care s-ar fi putut separa. Pietrosia e un dar uimitor al Carpatilor Rasariteni. E poate o relicta a climatului tropical uscat, care a supravietuit doar in acest colt tainic al tinerilor munti Carpati, datorita abundentului sau invelis lanos.
Aceste uimitoare plante - Tudor Opris