Willow Water (Apa de Salcie)Inradacinare/crestere vegetativa

danero2004

Well-Known Member
Moderator
Ca tot am discutat si am fost intrebat si pe yahoo , am zis ca ar fi bine sa incercam/sa postam/sa discutam , avantajele si dezavantajele acestui produs ecologic-ieftin-eficient, FARA sa ne laudam ce are fiecare in curte (alti compusi),daca se poate doar strict la acest subiect pe care cred ca multi din noi sunt curiosi sa l "puna in practica' incluzandu ma si pe mine (sa creez o pudra din coaja ptr "ceai de salcie") 8) si in acelasi timp sa fie natural si economic 8)

Aici este un rezumat al experimentului condus de dr Makato Kawase condus pe la inceputul anilor '80 cand a descoperit ca apa de salcie a ajutat la butasirea cu succes a unor specii forestiere care au un randament de prindere f mic si nu mica i-a fost mirarea sa descopere ca a avut un succes enorm.Din pacate a fost chemat in Rai de tanar sa ingrijeasca gradinile de acolo :ingeras: si deci crecetarile lui nu au mai continuat.

Aici e un rezumat

Universitatea de stat Ohio - Dr Makato Kawase a spus:
"In the 1970s, into the early '80s, Dr. Makato Kawase, of the Ohio State University, did research on root-promoting compounds, and he discovered what we now know as willow water. He worked with birch and spruce species which were known to be exceedingly difficult to root from cuttings, with or without the use of synthetic auxin hormones. He made an extract of willow stems (willow is preposterously easy to root from cuttings with no pretreatment), and soaked the birch and spruce cuttings in the extract. Afterward, the spruce and birch cuttings rooted at a high rate of success. That much is good science. For an article by Dr. Kawase, here's a reference:

Southern florist and nurseryman. South Florist Nurseryman Sept 11, 1981. v. 94 (26)
p. 17-18, 23, 25, 29.

Unfortunately, Dr. K. died rather young, and his research was not carried on by other researchers. His theory was that the formation of adventitious roots requires two trigger materials -- auxin (already well-known) and a second, previously unknown substance, which he named "rhizocaline." This name, and its concept, were first introduced by Bouillenne and Went in 1933, but their rhizocaline was later demonstrated to be IAA (the most common naturally occurring auxin). Kawase's concept, though, is that his "rhizocaline" is a different, non-auxin substance, and that a plant needs some of both, to successfully make adventitious roots. He never elucidated the chemical nature of the substance; he only postulated that it must exist, and it must be present in willow.

So plant species may be divided into several groups.

1. This group has plenty of endogenous (internal, naturally occurring) auxin and rhizocaline. This group roots easily from cuttings with no special treatment.

2. Another group of plants has adequate endogenous rhizocaline, but lacks sufficient auxin. This group is difficult to root from cuttings without an added auxin-based hormone, but if treated with the hormone, can be rooted easily. It is this group for which the commercial rooting powders and liquids are most useful.

3. A third group has adequate auxin, but lacks rhizocaline. This group is difficult to root, with or without auxin-based hormone treatment, but can be rooted easily after a treatment with willow extract.

4. A fourth group lacks both auxin and rhizocaline, and the way to successfully root these cuttings would be to treat with willow water, followed by an auxin-based compound.

5. The last group lack the ability to make adventitious roots, regardless of treatment, and so cuttings always fail no matter what you do.

To date, no one has discovered what the mysterious substance in willow water is. What we do know is that it is NOT auxin, and it does not substitute for auxin. We did some work with it here at FSC (see link below), with roses. We found that willow water alone did not promote rooting, but in the particular rose we were using, it enhanced the effect of auxin-based root promoters. Also, one of our chemistry professors (who has a hobby of growing camellias -- a genus for which willow water is popular) did quite a lot of work trying to discover the active ingredient. Like others, he was not successful.

So there's the "good science" of willow water. Because of those successes, it has taken on rather a cult following. People "believe" in it in the religious (as opposed to scientific) sense. Among its fanatical advocates are rose, rhododendron, and camellia growers. Much of what they write may be true, as it relates to better rooting success. But their reasons for its working are often specifically not true. Their writing usually suggests either that
1. the active ingredient is natural auxin (IAA) or
2. the active ingredient is aspirin or some other salycilate.

Both of these conjectures are almost certainly false. We did quite a lot of work with aspirin and other salycilates (I should say Dr. Spencer, our chemist, did), with no positive results at all. And for that reason, the concept that willow water "works just as well" or "is better than" commercial auxin compounds, is not necessarily true, and the comparative result will vary wildly among species you're attempting to root.

For any who want to try willow water for yourself, here is the "standard" method:

1. Collect stems of nearly any species of willow (Salix spp.). Weeping willow (S. babylonica) is probably most popular, but we use S. caroliniana with good success.

You want young first-year twigs, with green or yellow bark; not old enough to develop brown or gray bark.

2. Strip off and discard all the leaves. All you want are the twigs. Cut the twigs into 1" lengths. Now you have what looks like a pile of small matchsticks.

3. Add enough water to barely cover your twigs. At this point, methods vary among workers. You can either heat the mixture almost (but not quite) to the boil, and brew it like tea, letting it soak until thoroughly cool, and for several hours more, OR you can not heat it, and just let it soak, like "sun tea" for several days, in the room-temperature water. In either case, when the liquid develops a greenish-yellowish-brown color, rather like weak tea, You filter off the solids, keeping the liquid. It will keep in the fridge for several weeks, or may be used immediately.

4. When ready to root your cuttings, make a fresh cut at the base of the cutting, and place it in the willow water, like flowers in a vase. Leave it there several hours, so it has time to take up a significant amount of the willow water. At the end of the soak time, you can rewound the base and apply an auxin-based hormone, or not, depending on the type of cutting. Then root the cutting in your normal way (we use intermittent mist).

On the efficacy (or lack thereof) of auxin-based rooting compounds, as I've said, I've never seen much effect from Rootone. I think it's just too weak for most of the woody cuttings that I tend to want to root.

The other powders, two brands of which are Hormodin and Rhizopon (there are others) rate their concentrations by the use of numbers, and lucky for us, everyone seems to use exactly the same numbering system. So their #1 compound is always 0.1% IBA in talcum powder, #2 is 0.3% IBA in talc, and #3 is 0.8%. Dip-'N-Grow, a liquid, is 1.0% IBA plus 0.5% NAA dissolved in alcohol, and you dilute that down to whatever concentration you want.

With roses, citrus, and other woodies, I generally find that the #1 powders, or DnG diluted to 1:10 or 1:20, are about as useless as rootone. However, the #2 and #3 powders, or DnG diluted to 1:4 or 1:5, often give dramatic increases in percentage of cuttings that root at all, and number and size of roots produced by those cuttings which do root.

There has been research to show that with these compounds, as you increase the concentration of the auxin, the rooting percentage increases, up to some critical concentration (which varies from one plant to another), at which the material becomes toxic and the cuttings are killed. So for any given species or cultivar, the trick is to find out how high a concentration you can get away with, short of killing the cuttings, and then back off just enough to avoid the toxicity. At that high concentration, then, you'll maximize your rate of success.
O sa mai ma documentez si asupra etiolarii butasilor ceea ce duce la o sansa si mai mare de prindere decat a celor simpli

Succes in experiment
 

sicora fabian

Active Member
Dane, te rog sa traduci!
Este o metoda importanta si gresirea unei faze din vicii de traducere o poate compromite (cum s-a si intamplat, de fapt, cu eliminarea scoartei).
Este bine ca ai deschis un topic special pentru acest "substituient" rizogen, desi se pare ca efectele apei de salcie sunt mult mai complexe! :D
 

danero2004

Well-Known Member
Moderator
Ia sa vedem ce a iesit

Traducere textului a spus:
In jurul anilor '70, inceputul anilor '80, Dr. Makato Kawase, Ohio State University, a facut unele cercetari pe compusi rizogeni ce promoveaza inradacinarea, si a descoperit ceva ce noi o cunoastem sub numele de "apa de salcie". A lucrat cu specii de mesteacan si molid specii stiute ca inradacineaza greu din butasi,cu sau fara ajutorul altor compusi chimici. A conceput un extract din crengute de salcie (salcia fiind de la sine o foarte buna si rapida auto-rizogena), si a inmuiat mesteacanul si molidul in acel extract. Si bineinteles, butasii de mesteacan si molid au avut un mare grad de succes in inradacinare. Chiar si atat e bun ptr stiinta. Pentru un articol referitor la studiile lui se poate cauta:

Southern florist and nurseryman. South Florist Nurseryman Sept 11, 1981. v. 94 (26)
p. 17-18, 23, 25, 29.

Din pacate, Dr. K. a murit oarecum tanar, si studiile sale nu au fost continuate de alti cercetatori. Teoria lui consta in aceea ca formare unor radacini adiacente era provocata de doi compusi -- auxina (deja binecunoscuta) si al doilea, inainte de asta o substanta necunoscuta, pe care el a denumito "rhizocalina." Aceasta denumire, si conceptul ei, a fost introdusa de Bouillenne si Went in 1933, dar ceea ce ei numeau rhizocalina s-a dovedit a fi doar IAA (auxina in mod natural gasita in plante). Conceptul lui Kawase, totusi, e acela ca aceasta "rhizocalina" e o substanta diferita, ce nu e din familia auxinei, si ca planta are nevoie din ambele,pentru a produce cu succes radacini adventive. El nu a elucidat niciodata structura chimica a acestei substante;el doar si-a asumat veridicitatea informatiei, si ca e su siguranta prezenta in salcie.

Deci speciile de plante se pot categorisi in mai multe grupe.

1.Acest grup are o multime de auxine endogene si rhizocalina. Acest grup de inradacineaza cu uşurinţă in butaşi cu nici un tratament special.

2. Un alt grup de plante au rhizocaline adecvate endogene, dar îi lipsesc auxinele suficiente. Acest grup este dificil de inradacinat din butaşi fără un hormon adăugat bazat pe auxine, dar dacă sunt tratate cu hormoni, pot face cu uşurinţă rădăcini. Acest grup este pentru pulberi comerciale de înrădăcinare şi lichide rizogene.

3. Un al treilea grup au auxine adecvate, dar îi lipsesc rhizocalinele. Acest grup este greu de inrădăcinat, cu sau fără tratament hormonal pe baza de auxine, dar poate fi înrădăcinata uşor după un tratament cu extract de salcie.

4. Un al patrulea grup nu are nici auxine şi rhizocaline, şi modul de inrădăcinare cu succes ai acestor butaşi ar fi să se trateze cu apa de salcie, urmat de un compus pe bază de auxina.

5. Ultimul grup are putin sau deloc posibilitatea de aproduce radacini adventive,indiferent de tratament, si deci butasi vor muri indiferent de ce veti face.

Până în prezent, nimeni nu a descoperit ce e acea substanţă misterioasă în apa de salcie. Ceea ce ştim este că acesta nu este auxina, şi nu substituie auxina. Am făcut unele lucrari cu el aici, cu trandafiri. Am descoperit că apa de salcie singura nu a promovat înrădăcinarea, dar în special a crescut puterea hormonilor de inradacinare bazati pe auxina. De asemenea, unul dintre profesorii de chimie chimie (care are un hobby cu cameliile - un gen de plante pentru care apa salcie este populara) a făcut destul de mult cercetari incercand sa descopere ingredientul activ. Ca şi alţii, el nu a avut succes.

Deci asta e stiinta din apa de salcie. Din cauza acelor succes, a fost urmata cu credinta de multi. Oamenii "credeau" in ea intr-un sens religios (ca un opsu al stiintei). Printre sustinatorii ei se mentioneaza crescatorii de rhododendron si de camelii. Multe din ce au scris pot fi adevarate, mai ales ca se refera la un procedeu mai bun de inradacinare. Dar motivele invote de utilizarea ei nu sunt un adevar specific. Scrierile lor mentioneaza sau subliniaza ca:
1. ingredientul activ e auxina naturala (IAA) sau
2. ingredintul activ e salycilatul sau aspirina.

Amandoua aceste afirmatii sunt aproape false. Am muncit destul de mult folosind aspirina sau salycilatul (mai bine zis DR Spencer a facut asta), fara vreun rezultat pozitiv. Si un alt motiv ar fi ca, conceptul ca apa de salcie "merge la fel de bine" sau "e mai buna" decat compusii chimicali industriali, nu e neaparat adevarat, si rezultatele vor varia in functie de speciile de plante pe care intentionati sa le inradacinati.

Pentru cei care vor sa incerce aceasta apa de salcie iata reteta standard de obtinere a ei:

1. Culegeti crengute de la aproape orice specie de salcie(Salix spp.).Salcia plangatoare (S. babylonica) e probabil cea mai populara, dar am folosit S. caroliniana cu destul succes.
Se cauta crengute proaspete de anul asta, cu coaja galbena sau verde; insuficient de mature sa produca coaja gri sau maro.

2. Curatati toate frunzele si aruncati-le. Tot ce doriti sunt doar crengutele goale. Taiati-le cam la 3 cm lungime. Si acum veti avea o gramajoara ce se aseamana cu o gramada de chibrite.

3. Adaugati destula apa cat sa acoperiti betisoarele. In acest moment, metodele variaza intre cei care o fac. Fie incalziti apa pana la punctul de fierbere fara a o fierbe, si o strecurati ca pe ceai, lasand-o la macerat pana la racire, si chiar cateva ore mai mult(24), sau puteti sa nu o incalziti,si sa o lasati asa, ca un ceai de plante pentru cateva zile, in apa la temperatura camerei. In oricare din cazuri, cand lichidul desvolta o culoare galbena-verziue-maronie, cam ca un ceai mai slab, filtrati materiile solide, pastrand lichidul. rezista in figider entru cateva saptamani, sau poate fi folosit imediat.

4. Cand sunteti gata sa inradacinati butasii dumneavoastra, faceti o taietura proaspata la baza butasului, si puneti-l in apa de salcie, ca o floare in vaza.Lasati-le cateva ore acolo, asa incat sa absoarba destula apa de salcie in sistem. La sfarsitul timpului de inmuiere, se poate retaia un pic baza de la butas si se poate aplica hormoni pe baza de auxina, sau nu, depainzand de tipul de butas. Si apoi treceti la inradacinare normala a butasilor (noi am folosit si efect de sera umeda).

In eficacitatea ( sau mai bine zic neeficacitatea) compusilor hormonali de inradacinare pe baza de auxine, nu am observat un efect benefic de la ROOTONE, parerea mea e ca e prea slab pentru butasii semi sau leminifcati pe care am vrut sa i inradacinez.

Pulberile altor producatori, două mărci care sunt Hormodin şi Rhizopon (mai sunt si altele) rata concentraţiilor de utilizare a numerelor,cu noroc pentru noi, toată lumea pare să utilizeze exact acelaşi sistem de numerotare. Deci # 1 compus este întotdeauna 0,1% IBA în pudră de talc, # 2 este 0,3% IBA în talc, şi # 3 este de 0,8%. La Dip-N-Grow, un lichid, este 1,0%, plus 0,5% IBA NAA dizolvat în alcool, şi se diluează până la concentraţia pe care o doriţi.

Cu trandafirii, citricele, şi alte plante, mi se pare că, în general # 1 din pulberile hormonale, D-N-G diluate la 1:10 sau 1:20, sunt la fel de inutile ca ROOTONE. Pulberile, cu toate acestea, # 2 şi # 3, D-N-G diluat până la 1:4 sau 1:5, da de multe ori creşteri dramatice în procentul de butaşi inradacinati, şi numărul şi dimensiunea de rădăcini produse de către acei butaşi.

Au fost facute cercetari care sa demonstreze că, cu aceşti compuşi, odata cu creşterea concentraţiei de auxina, creşte procentual si gradul de inrădăcinari, chiar până la o anumită concentratie critica a hormonilor (care variază de la o plantă la alta), in care materialul devine toxic şi sunt butaşii sunt ucisi. Deci, pentru orice anumită specie sau un cultivar, smecheria este de a afla cât de mare o concentrarea pe care o puteţi aplica pana aproape de a omori butaşii, şi apoi destul de suficienta pentru a evita toxicitatea. La acea concentraţie mare, apoi, veţi maximiza rata de succes.
de altfel studiind si chestia asta am ajuns si la miraculoasa aspirina)extrasa din scoarta de salcie) , citisem prin 2000 de ea dar nu o aplicasem niciodata

:
Aspirin can work wonders in your garden or on your houseplants if you use it in the water you use to water your plants. It seems the acetylsalicylic acid stimulates the plant's immune system to fight damage caused by pests, diseases and physical damage


1
Dissolve 3 aspirin in 4 gallons of water. Allow it to sit for a few minutes so it can totally dissolve and not just be suspended in the water. Add the liquid dish soap and stir gently.

2
Pour the prepared mixture into a garden sprayer. If you notice that the aspirin has not totally dissolved, wait a few minutes, or you will end up clogging the sprayer head.

3
Spray any or all of your plants about once a month with this mixture, coating the stems and leaves. It helps if you wait until late morning when the dew has evaporated off the plants

4
Water the roots with this mixture at the same time by generously watering the soil around the base of the plants. Repeat it every month, the same as the spray application.
:

sa nu zici ca iar trebuie sa traduc , ca ma doare capul :oops:
 

Aura

Member
Se pare ca eu am gresit...am fiert bine bucatile de salcie, probabil ca s-au pierdut multe dintre proprietati. Nu-i nimic, acum stiu... :wink:

Aura
 

sicora fabian

Active Member
Abea acum fac uz de funcţia mea de moderator şi vă rog ca, indiferent de simpatii sau antipatii, să nu mai postaţi astfel de mesaje căci le voi şterge fără nici o explicaţie iar la recidivare voi propune sancţiuni! Este de ajuns să argumentaţi varianta pe care o credeţi corectă şi să votaţi dacă simţiţi nevoia şi aveţi plăcerea! :D
 

andreiacamelia

Active Member
Eu am incercat anul trecut, dar am pus cu totul. Cat de bun a fost, nu prea as putea sa ma pronunt. Cred ca mai trebuie sa mai studiez!
 

sannamaria

Well-Known Member
Moderator
maine o sa tund un leandru si am sa incerc sa inradacinez lastarii in apa de salcie ,ca nu prea am reusit sa inradacinez in apa curata ,cele mai multe au putrezit ! asa ca o sa va anunt ! o sa iau lastari de pe o salcie plingatoare [ ca aia avem :) ]
 

mymo

Active Member
Despre ce plante au fost in cele 5 grupuri nu spune nimic? era folositor.
Voi incerca si eu :wink:
 

danero2004

Well-Known Member
Moderator
mymo , cu toti am fi vrut sa stim , el a publicat o carte .."Plantarum ..." parca unde e detaliat tot

eu caut acum sa jumulesc o salcie la cineva pe drumul meu
 

Aura

Member
Eu zic ca functioneaza.
Zilele trecute am tinut, timp de doua zile, crengute de maslin si de zmeur in apa cu bucati de salcie, scoarta de salcie. Acum doua zile le-am plantat in pamant si deja am inceput sa vad mugurasi bine fornati. Nu exagerez, nu mint. Am butasii in sticla si nu se vad cand ii fotografiez . O fi salcia "de vina " sau asa se intampla in cazul butasilor ? butasii nu aveau mugurasi mari sub frunze cand i-am pus in apa, ba au fost putin ofiliti ca i-am primit prin posta si a durat 3 zile sa-i primesc,acum s-au dezvoltat f. bine.
Peste o saptamana , cand cresc frumos lastarii, intentionez sa-i scot sa vad daca au facut radacinute...oare o fi prea devreme ?aa, tot cu apa de salcie ii ud.

http://libellule.sunphoto.ro/zmeur/21718910

http://libellule.sunphoto.ro/maslin/21718920

Aura
 

cornelia

Fondator
Membru staff
noiDoi+ a spus:
Ciudat, sint 74 de vizualizari dar numai trei voturi (ala contra fiind al meu) de ce oare ?
Imaginar, celelalte 73 unde ar trebui incadrate, la " Nu stiu " ?
La capitolul cifre ajunge un om preocupat: eu. Serios.
Restul vreau sa se simta bine, nu sa faca matematica.
 

danero2004

Well-Known Member
Moderator
Aura , ca de obicei la ce ma astept , doar suprize si din alea placute.

Felicitari ptr experiment si chiar imi doresc sa ti se prinda :wink:
 

Aura

Member
... doar sa votam sau putem si comenta? eu as vrea sa va tin la curent cu micul meu experiment si sunt curioasa de experientele voastre cu apa de salcie. :wink:
aici e borcanul sper cu solutia magica... :D salcie la macerat.

http://libellule.sunphoto.ro/apa_de_salcie/21720207

La tara, un om punea la plante (indiferent daca planta e vita de vie, pom, patlagea) doar araci din ramuri de salcie. El zicea ca aracii din salcie fac plantele frumoase...o fi cunoscand el ceva...de aceea cand v-am auzit si pe voi cu apa de salcie nu am stat mult pe ganduri si am incercat. Sa vedem ce o sa iasa :wink:

Aura
 

Aura

Member
Am mai multa. Acesta e un borcanel din care le ud.
Am facut si infuzie de salcie. Prima data am dat gres si am fiert, a doua oara doar o infuzie. Nu stiu daca am facut bine, dar am udat multe plante cu apa de salcie. Ma gandesc ca rau nu are ce sa le faca, eventual bine sau niciun efect.

Aura
 

danero2004

Well-Known Member
Moderator
doar bine , niciun rau ...asta e sigur , doar ...ma gandesc sa nu devina toate "plangatoare" :rofl:
 

Aura

Member
nu pune gand rau!!!
pai...1) nu am pus numai salcie plangatoare. Am gasit si salcie normala (de parca ar exista anormala :) ), ma refer la salcia care e cu fruntea sus si nu plange 8)
2) nicio problema...daca plang...le-am pregatit pachetul cu batistute :p (am mai citit si am mai intrebat si eu...si nu le face nimic rau ! ).
Sper ca vor fi rezultate bune. :wink:

Aura
 

doina

Member
Am jumulit si eu o salcie si cand ajung acasa voi face un macerat :D
Am de inradacinat niste butasi de bougainvillea.
 

danero2004

Well-Known Member
Moderator
grea incercare ai , doina , greu tare s-au prins la mine dar cine stie unde sta norocul

succes
 
Sus