Visin - Prunus cerasus

mirceaspc

Active Member
Moderator
Cred ca merita si visinul un topic. Stiu ca in general nu este vedeta gradinii dar cam toata lumea il are.
Eu personal sunt fan dulceata de visine si compot, iar noi barbatii si nu numai asociem visinul cu visinata. Fructele in sine cunosc o diveristate de marimi si gusturi (de la foarte acru la dulce).
In plus visinul are cateva "calitati" deosebite : tolereaza semiumbra, poate convietui alaturi de nuc, are toleranta la concurenta radiculara, rezista bine la ger, produce repede, cei nealtoiti se inmultesc repede si usor.
 

claude

Well-Known Member
Moderator
Daca tot esti fan dulceta de visine, iti dau un pont...cea mai buna e dulceata din visine scoase din visinata :wink: Da, ai auzit bine :-D E diferita de cea din fructe proaspete pentru ca visinele, odata imbibate cu alcool, nu se mai zdrobesc, asa ca raman intregi in dulceata. Cand desfaci un borcan de-ala o sa ai grija sa te inchizi bine in camara, sa nu te gaseasca nimeni ca sa trebuiasca sa-l imparti :tavalit:

Ai idee la ce varsta incepe sa fructifice visinul din samburi?
 

mirceaspc

Active Member
Moderator
Da claude, suna foarte bine!:dans: Imi place ideea. Trebuie neaparat sa discut cu nevasta-mea:sweating:. Stiu ca se fac niste prajituri bune cu visinele din visinata dar deja intru pe un teren in care nu prea ma pricep (doar la mancat sunt specialist:tavalit:).
Teoretic visinul altoit intra pe rod la 2-3 ani de la plantare. Producţia economica se obţine din anul 4-5 de la plantare. Longevitatea economică este de 25-30 de ani pentru vişinul viguros şi de 18-20 de ani pentru vişinul pitic. Tot teoretic cei obtinuti din seminte intra pe rod mai tarziu, dupa 3,4 ani.
Practic la cei altoiti conteaza foarte mult soiul, portaltoiul, si bineinteles o serie de factori climatici. La visinii nealtoiti este o discutie. De regula sunt 2 modalitati mai intalnite de inmultire : - din drajoni (adica lastari crescuti din radacina plantei mama care se pot desprinde cu radacinute si care pana la desprindere se hranesc si obosesc planta mama dar pastreaza identic caracteristicile acesteia ) si - din seminte (adica visinii crescuti pe langa planta mama sau semanati . Acestia nu mostenesc intrutotul insusirile plantei mama deci pot fii mai mult sau mai putin diferiti. Majoritatea speciilor nu leaga fructe cu polen propriu ci au nevoie de polen strain adus de albine sau chiar de vant, deci noua planta mosteneste si caracteristici ale plantei tata sa-i zicem asa).
Prin urmare conteaza foarte mult caracteristicile soiului sau ale plantelor mama si tata din care provin, conditiile climatice (sol, lumina, apa, temperatura ...) si sa nu uitam de taieri (la visin taierile se fac mai cu seama in verde si mai putin in uscat visinul fiind mai sensibil la aceste taieri).
 
Sus