Tanuki - bonsai sau nu?

cornelia

Fondator
Membru staff
vali Trimis: Mie Dec 15, 2004 6:11 am Titlul subiectului: Tanuki - bonsai sau nu?

--------------------------------------------------------------------------------
Lansez aici o provocare entuziaştilor: poate fi considerat tanuki un bonsai veritabil, sau nu? Subiectul este deschis şi foarte controversat în toate cercurile pasionaţilor, argumente existând atât pro cât şi contra.
Dar s-o luăm cu începutul: ce este tanuki? Unii (occidentalii) spun că este un bonsai format printr-o tehnică aparte, alţii (japonezii) că este orice, numai bonsai nu. Tanuki, în japoneză, înseamnă bursuc. De ce au dat japonezii numele de bursuc unui bonsai? În folclorul acestui popor, bursucul este exponentul vicleniei şi-al înşelătoriei. Într-un basm popular se spune că odată, un bursuc a îmbrăcat hainele unui preot budist şi a umblat din casă în casă cerând mâncare şi bani, înşelându-i astfel pe oameni. Se spune că a intrat şi într-o casă de moravuri uşoare, dar acolo a cerut cu totul altceva. Astfel, tanuki a ajuns să definească un lucru care vrea să pară ceea ce nu e. Vesticii îndulcesc un pic nota şi numesc aceşti bonsai �phoenix graft�, făcând trimitere la pasărea ce renaşte din propria cenuşă.
În fapt, este vorba de un copăcel format pe suportul unui lemn mort. Se ia o plantă tânără (cu diametrul trunchiului de max. 1-2 cm), un lemn mort cu o formă cât mai interesantă şi mai dinamică (de multe ori sunt căutate formele cele mai agresive şi mai abstracte), după care se încastrează planta vie într-un şanţ practicat în lungul lemnului mort, de o manieră dictată de simţul artistic al autorului. În timp, crescând şi îngroşându-se, trunchiul tânărului copac se va mula pe conturul interior al şanţului, ansamblul astfel creat dând impresia unui copac bătrân încercat de vicisitudinile naturii, cu jumătate din trunchi şi jumătate din ramuri uscate. Binenţeles că armonia rezultatului depinde foarte mult de priceperea artistului şi, nu în ultimul rând, de calitatea materialului folosit. Desigur că tehnica şi procedeele nu pot fi descrise în câteva cuvinte, dar nici nu mi-am propus acest lucru.
Întrebarea este: poate fi o astfel de creaţie considerată bonsai?
Câteva DA-uri:
Ce este, de fapt, un bonsai? Este el, într-adevăr, un copac bătrân cu ramurile aplecate de greutatea anilor, cu trunchiul contorsionat de vânturi şi de gerurile iernilor? Este el ceea ce vrea să pară (sau ce vrea artistul să pară)? Dacă privim astfel lucrurile, înseamnă că toţi bonsaii sunt bursuci. El este format pentru a crea o iluzie. Ochiul trebuie să creadă că priveşte un copac cu o vârstă respectabilă, doar că totul e la o altă scară.
În altă ordine de idei, tanuki este blamat din cauza �corpului străin�, lemnul mort folosit pentru susţinerea �venei vieţii�. Dar cu cât este mai veritabil un bonsai creat prin fuzionarea mai multor trunchiuri, sau unul căruia i s-au făcut implanturi de rădăcină, ori altul realizat prin altoirea mai multor ramuri de soiuri diferite pe acelaşi trunchi, astfel ca în perioada de înflorire fiecare ramură să aibă flori de o culoare diferită? Ce să mai spunem de tehnicile de îmbătrânire falsă prin cojirea uneia sau mai multor ramuri (jin) sau cojirea parţială a trunchiului ori a unei ramuri (shari), sau scobirea ori , pur şi simplu, despicarea trunchiului?
Artistul care creează un bonsai urmăreşte, de obicei, ca acesta să declanşeze o anumită reacţie din partea privitorului; creaţia sa trebuie să evoce ceva, astfel încât să inducă un anumit sentiment celui care priveşte. Dacă privim astfel lucrurile, tanuki este la fel de veritabil ca şi ceilalţi bonsai.
Câteva NU-uri:
Au fost epuizate toate tehnicile de realizare a unui bonsai, aşa încât a fost necesară apariţia acesteia cu suportul de lemn mort? Era necesară extinderea modalităţilor de formare? Sau este rezultatul nerăbdării noastre (a vesticilor), al dorinţei de a ajunge cât mai repede şi prin orice mijloace la produsul finit? Pentru că, să recunoaştem, un tanuki sare peste câteva zeci de ani de formare.
Bucuria unui artist bonsai nu este dată de contemplarea plantei ajunsă în forma finală, ci de trăirea alături de aceasta şi modelarea ei în timp. Şi apoi, forma finală la un bonsai este o utopie; nu există aşa ceva, indiferent de vârsta sa, el este într-o continuă schimbare. Poate fi întârziat cât mai mult când se obţine o anumită armonie, dar asta nu înseamnă că înţepeneşte acolo. Forma finală o atinge atunci când moare!
Dacă privim lucrurile prin prisma modurilor tradiţionale de formare a unui bonsai, atunci tanuki nu este bonsai. Un fapt grăitor este acela că în expoziţiile japoneze tanuki nu este prezent. Nu pentru că ei nu ar creea tanuki; doar că nu-i acordă importanţa necesară. Dacă privim cultura acestui popor, e de înţeles că un lucru obţinut uşor nu poate avea valoare.
Cu toate acestea, unii japonezi prezintă tanuki în expoziţiile din Europa sau America. Şi ce tanuki!!! Parcă pentru a demonstra că sunt cei mai buni şi la lucruri neinventate de ei.
Deci, bonsai sau nu? Cine începe?


D3rutat Trimis: Mar Dec 21, 2004 7:20 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
in primul rand doresc sa te felicit pt efortul depus in acest articol.Din punctul meu de vedere,tanuki se poate considera bonsai.Bonsaiul doreste sa reflecte un copac matur din natura,deci daca prin tanuki se reuseste acest lucru, de ce sa nu apreciem efortul depus de artist???Totusi, pt a pregati un tanuki este necesar mult timp.Trebuie sculpat,pictat sa aiba ac culoare cu trunchiul.......


Anonymous Trimis: Mar Mai 03, 2005 2:17 am Titlul subiectului: tanuki

--------------------------------------------------------------------------------
hehe, vali te-am prins ))))))))))) http://www.bonsailearningcenter.com/Tip ... bonsai.htm
oricum meritul este al tau. felicitari pentru subiect !!!!! este foarte interesant si total aprte fata de celelate de pe orice forum referitor la bonsai.
daca stam sa ne luam dupa denumire bonsai= un copac intr-un vas, pai atunci da tanuki este un bonsai. si daca ne gandim la cat de mult intervenim in viata unui copac pe care dorim sa-l transformam intr-un bosai, atunci ceva de genul asta poate fi inca o "interventie". cu toate astea personal, mi se pare ca nu, tanuki nu este un bonsai in adevarat sens al cuvantului, pentru ca acel copac ar fi trebuit sa se dezvolte el singur, iar tu sa-l privesti cum creste si se dezvolte de capul lui si de capul tau - combinat.... ...dupa cum ai precizat si tu vali, de altfel, la argumente contra.
felicitari inca o data pt subiect


vali Trimis: Mie Iun 01, 2005 12:26 am Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Sasha, ma bucur ca subiectul ti-a captat atentia. Dupa ce am citit articolul mentionat de tine, am si eu tendinta sa spun ca m-am prins. Totusi, crezi sau nu, nu este asa cu toate ca e posibil ca indirect, sursa povestii cu bursucul sa fie aceeasi. Dar credeam ca e evident ca nu mi-a spus-o bunica pe cand eram copil. Acel articol este unul foarte tehnic, care descrie unul din modurile de obtinere a unui tanuki (pana la partea cu suruburile si cu saibele l-am acceptat, dupa aceea nu; mai avea sa foloseasca aparatul de sudura; dar asta e parerea mea strict personala). Mai e un aspect pe care vreau sa-l lamuresc: chestia cu felicitarile si cu meritul� Eu cred (si sper din tot sufletul sa am dreptate) ca cei care posteaza in sectiunea bonsai nu felicitari si merite recunoscute cauta. La nivelul la care se afla miscarea bonsai in Romania (nu cluburi, nu asociatii, nu expozitii, nu lectii deschise) cred ca singurul nostru merit este acela ca ne intereseaza. Depinde de noi sa devenim mai mult decat suntem, iar acest forum constituie un inceput. Revenind la provocarea lansata: nu consideri tanuki un bonsai veritabil pentru ca modul sau de realizare ti se pare o interventie prea dura asupra plantei care ar trebui lasata sa se dezvolte mai liber. Altii vin cu un argument considerat de ei forte, anume ca tanuki nu exista si in natura si deci, e total artificial. Ca plantarea pe stanca sau chiar si fuzionarea mai multor trunchiuri are echivalent in natura, iar tanuki nu. Culmea e ca are! Dar nimeni nu recunoaste. Ficusul strangulator este doar unul dintre exemple. O sa spuneti: da, dar ala se catara pe un copac viu care devine lemn mort doar ca urmare sufocarii. E-adevarat. Totusi, finalul este un copac pe lemn mort, creeat de natura. Discutia ramane deschisa.


sasha Trimis: Mie Iun 01, 2005 3:16 am Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
1. referitor la felicitari - erau niste felicitari politicoase, dar sincere legate de postarea unui subiect interesant. atat tot.
2. in continuare nu sunt de acord. evident ca este vb si despre punctul de vedere personal. prefer mai mult copaceii in stil natural, cat mai aproape de ceea ce sunt ei in realitate, tanuki......
vali a scris:
Ficusul strangulator este doar unul dintre exemple. O sa spuneti: da, dar ala se catara pe un copac viu care devine lemn mort doar ca urmare sufocarii

se gaseste rar in realitate si la anumite specii. personal cred ca si rezultatul sufocarii respective este ceva oarecum artificial, in sensul ca nu reprezinta un copacel, ci imbinarea a doi. iar strict gust personal, imi plac copaceii cat mai vii.
3. tu tot afirmi ce spun altii, dar parerea ta de fapt care este ?


Shohin Trimis: Vin Iun 03, 2005 10:11 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Eu cred ca acest subiect pune oarecum caruta inaintea cailor. Deocamdata nu am vazut si nu am auzit pe meleagurile mioritice de un singur bonsai de calitate, unul care care sa-si merite acest nume fara rezerve; la nivelul la care suntem este aproape inutil sa ridici problema daca tanuki este sau nu bonsai. Poate doar ca un exercitiu de argumentare.
Totusi,
In opinia mea, daca tanuki poate fi considerat bonsai sau nu, este o chestiune cu implicatii deopotriva etice si estetice. Etice pentru ca tanuki este legitim doar atata vreme cat nu se da drept altceva decat ceea ce este - un bonsai mai putin valoros decat cel pe care il reprezinta. Estetice pentru ca, in directa relatie cu talentul artistului are l-a realizat, tanuki este mai mult sau mai putin un obiect al contemplarii estetice si, in aceasta masura, el poate fi chiar mai spectaculos decat un bonsai "adevarat", dar de o calitate medie. A se vedea de pilda aceste doua exemple de tanuki, dintre care unul, cel al celebrului Colin Lewis, are 11 ani de "antrenament":
http://www.btinternet.com/~colinlewis.b ... anuki.html
http://www.edgbonsai-fr.com/images/gale ... 03/24A.jpg
.............................................................................
Intrebarile care realmente ma framanta sunt mai degraba de genul: cum as putea aplica in mod corect metodele de stilizare (taiere, ciupire, legare etc.) fara sa fi vazut vreodata un mare maestru la lucru; cum as putea scapa de inconvenientele turbei combinate cu pietris, pe care o folosesc actualmente ca substrat; de unde sa imi procur un bun material pentru a obtine un bonsai rezonabil in urmatorii cinci ani; cum pot planta si mentine muschiul in ghiveci fara sa se usuce...
Arta bonsailor in Romania se afla la nivel de prescolari. De aceea, cred ca ar trebui sa venim cu intrebarile mai "la firul ierbii". Nu critic faptul ca apar si asemenea intrebari teoretice, nu cred ca ele ar trebui discutate peste doua decenii, dar nu ma pot abtine sa nu remarc faptul ca lipsesc intrebarile de aplicatie care depasesc faza critica a debutului, intrebarile cuiva care este pe drumul cel bun si vrea sa isi rafineze o tehnica sau sa surmonteze o dificultate. Deocamdata ne zbatem intre chestiunile fara substrat practic si cele legate de stricta subzistenta, de genul Ajutoooooooor! Sa speram ca in curand vom depasi aceasta faza a extremelor si ne vom pomeni in miezul problemei.


vali Trimis: Vin Iun 03, 2005 11:48 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Sasha, un mare neajuns al comunicarii in scris este faptul ca nu poti percepe tonul interlocutorului. Cand am mentionat felicitarile si meritele nu am facut-o cu intentia de a lovi. Pur si simplu, la nivelul la care ne aflam, am considerat ca nu e cazul (pentru mine personal, cel putin, nu e cazul). Cat despre parerea mea vis-a-vis de tanuki, eu cred ca unul reusit isi merita oricand locul langa un bonsai. Atata timp cat privindu-l, ceva vibreaza in tine, isi merita cu siguranta locul.
Marius, acest subiect a fost din capul locului o discutie de amorul artei, dat fiind ca nu implica decat niste simple pareri personale. Daca nu-si are rostul, poate fi considerat oricand un subiect incheiat.


Shohin Trimis: Sam Iun 04, 2005 9:37 am Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Nu vreau sa fiu inteles gresit; imi exprimam doar o nemultumire personala in privinta faptului ca stadiul incipient in care se afla arta bonsaiului in Romania arunca oarecum in derizoriu discutiile teoretice de tipul celei deschise de tine. Eu insumi am fost tentat sa lansez o alta "provocare", si anume daca bonsaii de la noi nu ar trebui sa fie "europeni", in sensul de a incerca sa imitam natura autohtona, si nu pe cea din insulele Japoniei sau din China, natura pe care este calchiata arta traditionala a bonsailor. Apoi mi-am dat seama ca deocamdata o asemenea problema este superflua, pentru ca nu avem pe ce materiale sa discutam si sa facem comparatii. In rest, consider ca orice dezbatere isi are utilitatea ei, mai mica sau mai mare, in functie de context.


oany03 Trimis: Sam Iun 04, 2005 11:00 am Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
buna!!
sunt in totalitate de acord cu marius..........prea multa teorie.........prea putina practica........
de ce nu ai lansa de exemplu o alta provocare........(mai adecvata pentru aceasta perioada).........o mini galerie in care fiecare sa expuna piesele cele mai reusite si sa primeasca sugestii si comentarii?.......nu credeti ca ar fi mai constructiv?......discutam despre tehnici avansate, cand inca nu avem baza.....in ceea ce priveste parerea mea va pot spune urmatorul lucru: bonsai=arta(cel putin asa vad eu lucrurile) iar arta e subiectiva.....deci nu exista reguli care nu pot fi incalcate.......cat despre problema lui marius cu substratul, amgasit pe net un articol destul de bine argumentat si spunea ca se poate inlocui roca vulcanica (akdama parca) cu nisip pentru pisici care are cam aceleasi proprietati.......(din pacate nu mai stiu link-ul)- ce zici?? tot cam atunci am mai vazut un articol care "dezvaluia" secretul cresteri bonsailor si argumenta foarte bine cum ca bonsai se pot creste in absolut orice amestec cu urmatoarele proprietati: sa nu fie toxic, sa retina putina apa si sa aiba un bun drenaj, secretul e ca in acel amestec copacelul sa fie tratat cum trebuie...(cu apa si hrana)


Shohin Trimis: Sam Iun 04, 2005 11:36 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
oany03> Am incercat anterior sa fortez lucrurile, cand am demarat subiectul: "Exista si in Romania bonsai adevarati?" L-am semnat (shohin) si l-am dat anonim , ca sa nu trezesc reactii adverse. Rezultatul a fost ca nimeni nu a ridicat manusa. Poate ca ar trebui sa mai inmuiem standardele si sa ne adaptam la conditiile actuale. De aceea, cred ca intr-adevar, ideea organizarii unei galerii fara pretentia de "bonsai adevarati" este mai realista si merita sa fie luata in considerare.


vali Trimis: Lun Iun 06, 2005 11:55 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
O galerie gen "potensai" ar fi ideala. Atunci s-ar putea discuta la obiect, pe imagine, s-ar putea exemplifica diverse tehnici, s-ar putea cere pareri sau solutii concrete, legate de imaginea prezentata, etc. Totusi, am inteles ca deocamdata sunt anumite probleme (tehnice) cu privire la postarea imaginilor.


Shohin Trimis: Mie Iun 08, 2005 12:09 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Mica ta colectie este foarte reusita, in opinia mea; se vede ca incerci sa faci totul dupa regulile artei si ca depui suflet in ceea ce faci. Personal admir ienuparul in cascada si ligustrum-ul, despre care pot spune de pe acum ca au un viitor, dar mai sunt si alte exemplare care imi plac. Te felicit. Eu nu am ajuns inca la nivelul tau, in parte si pentru ca balconul nu imi ofera conditii de crestere a plantelor (prea multa umbra). Anul acesta am decis totusi ca, fie ce o fi, sa cresc bonsai de mici dimensiuni. Sper sa mearga.

mflorian Trimis: Mie Iun 08, 2005 12:30 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Marius (altul) a scris:
Invitatia este valabila pentru oricine.
M-am uitat si eu. Intrebare: Pyracantha are durata de viata de 5-20 ani. Nu este prea putin pentru un bonsai?


Shohin Trimis: Mie Iun 08, 2005 12:41 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Nu stiu daca pyracantha traieste numai atat. Cinci ani, intr-adevar este cam putin, douazeci in schimb imi par ok. Ce sa-i faci, suntem crescuti in Europa, nu in Japonia; nu avem cultul vechimii... Pentru mini-bonsai, pyracantha este un material excelent si ofera satisfactie (aproape) imediata. Chestia este sa nu-i cerem prea mult. Pentru eternitate, exista alte specii... de pilda, ginkgo biloba, care traieste peste 1000 de ani.


mflorian Trimis: Mie Iun 08, 2005 1:43 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Spuneam de pyracantha deoarece stiu ca in general arbustii traiesc putin. Bine, sint multe exceptii (ex. buxus).
Marius (altul) a scris:
Pentru eternitate, exista alte specii... de pilda, ginkgo biloba, care traieste peste 1000 de ani.
Inseamna ca daca pornesti un bonsai cu un ginkgo, poti sa dai de lucru la vreo 20 de generatii dupa tine...

Apropos de arbusti si virste matusalemice: am vazut odata in natura o iedera (hedera helix) care m-a lasat cu gura cascata. Era in padure, pe o stinca mai mica (aprox 10m). Avea un trunchi "principal" de aprox. 30-40 cm in diametru si era extrem de contorsionat si incolacit, cu numeroase ramuri impletite in forme fantastice, inglobind pietre si trunchiuri moarte de copaci. Acea priveliste m-a dus imediat cu gindul la bonsai. Incontestabil, creativitatea naturii este incomparabil superioara celei a omului...


Shohin Trimis: Mie Iun 08, 2005 5:29 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
De acord, mai avem de invatat de la natura. In aceeasi linie, despre arbusti, cel mai batran trandafir din lume, de fapt un maces, se afla la Hanovra si a fost plantat in secolul al lX-lea.


vali Trimis: Vin Iun 10, 2005 12:29 am Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Marius, nu dispera! Si eu sunt posesorul a una bucata balcon. Dar stii cum se spune "tot raul spre bine", peste 30-35 de ani poate vom fi specialisti in balconsai.
Acuma serios, m-am uitat la albumele tale si nu arata rau deloc. E-adevarat, plantele sunt tinere, dar potential exista in fiecare. Important este ce vezi in ele si la ce forme te vei opri, pentru fiecare in parte. Eu, de obicei, imi fac schite. Toate variantele posibile, le pun pe hartie inainte de a taia, lega si indoi.
Cu pyracantha ai dreptate, merita sa incerci un mini. Pe net am vazut cateva chiar foarte interesante dar spre rusinea mea nu-mi mai amintesc pe unde (si nu e prima oara cand mi se intampla).
Dar ca parere generala, daca-mi permiti, cred ca ai vrut sa incepi prea de jos. Te-ai orientat la plante mult prea tinere (nu vorbesc de cele sadite de tine). Un artist bonsai spunea odata "Cand plecati dupa yamadori, nu va atingeti de nimic ce e mai subtire decat degetul. Viata e prea scurta." E valabil si pentru plantele de pepiniera.


Shohin Trimis: Vin Iun 10, 2005 9:38 am Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Problema sau desperarea mea nu este balconul, ci umbra. Practic plantele mele nu au mai mult de doua ore de soare pe zi, ceea ce este destul de putin. Ar trebui sa ma profilez pe ferigi (lol!).
Cat priveste grosimea trunchiurilor, sunt de acord cu tine. Experienta celor doi "yamadori" ai mei a fost suficienta pentru ca, pe viitor, orice alta tentatie de a mai colecta materiale firave din natura sa primeasca raspunsul corbului lui Poe.
Pentru Chaenomeles nu mai intereseaza in mod special grosimea trunchiului, farmecul fiind florile, care cresc pe ramurile de al doilea an. Oricum, baza are 1.5 cm, suficient pentru un "mini". Pyracantha are cam 2 cm grosime, ceea ce inseamna ca am inceput sa invat lectia...


vali Trimis: Dum Iun 19, 2005 4:37 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Corect! Balconul poate constitui un mediu suficient de bun, atâta timp cât e orientat cum trebuie. Al meu e orientat spre est, astfel că lumină directă (a se citi soare direct) am vara între orele 7-11 a.m. Restul zilei lumina este indirectă dar suficientă, se pare. Singurul inconvenient este faptul că, fiind un balcon lojă, lumina este destul de laterală, aşa că trebuie să fiu foarte atent la modul în care-mi poziţionez bonsaii (uneori, pe parcursul unui an trebuie să schimb locul bonsailor, pe verticală, chiar şi de 3-4 ori). Lumina directă insuficientă de care vorbeşti tu, poate constitui, şi sigur este, o problemă pentru ienuperi. Aceştia au nevoie de foarte mult timp sub razele directe ale soarelui pentru a-şi dezvolta foliajul (teoretic toată ziua). E greu să-mi dau cu părerea, şi de obicei evit, fără să cunosc exact condiţiile pe care le ai. Culmea e că pe mine mă exasperează cele câteva ore de soare direct de care dispun, pentru că nu mai ştiu, efectiv, pe unde să-mi ascund azaleele. Aşa că în locul ferigilor , de ce n-ai încerca cu azaleele. Vezi cum se comportă 1-2-ani şi apoi te hotărăşti.
Cât despre nevermore-ul corbului lui Poe, nu te grăbi. Mi s-a întâmplat să văd nişte trunchiuri, nu mai groase decât un creion, chinuite şi crescute prin ochiurile unui gard de plasă, pentru care aş fi tăiat şi gardul ca să le am. Ideea este să vezi întotdeauna potenţialul.


catalin1989 Trimis: Mie Mai 17, 2006 8:43 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
vali a spus:
Sasha, ma bucur ca subiectul ti-a captat atentia. Dupa ce am citit articolul mentionat de tine, am si eu tendinta sa spun ca m-am prins. Totusi, crezi sau nu, nu este asa cu toate ca e posibil ca indirect, sursa povestii cu bursucul sa fie aceeasi. Dar credeam ca e evident ca nu mi-a spus-o bunica pe cand eram copil. Acel articol este unul foarte tehnic, care descrie unul din modurile de obtinere a unui tanuki (pana la partea cu suruburile si cu saibele l-am acceptat, dupa aceea nu; mai avea sa foloseasca aparatul de sudura; dar asta e parerea mea strict personala). Mai e un aspect pe care vreau sa-l lamuresc: chestia cu felicitarile si cu meritul� Eu cred (si sper din tot sufletul sa am dreptate) ca cei care posteaza in sectiunea bonsai nu felicitari si merite recunoscute cauta. La nivelul la care se afla miscarea bonsai in Romania (nu cluburi, nu asociatii, nu expozitii, nu lectii deschise) cred ca singurul nostru merit este acela ca ne intereseaza. Depinde de noi sa devenim mai mult decat suntem, iar acest forum constituie un inceput. Revenind la provocarea lansata: nu consideri tanuki un bonsai veritabil pentru ca modul sau de realizare ti se pare o interventie prea dura asupra plantei care ar trebui lasata sa se dezvolte mai liber. Altii vin cu un argument considerat de ei forte, anume ca tanuki nu exista si in natura si deci, e total artificial. Ca plantarea pe stanca sau chiar si fuzionarea mai multor trunchiuri are echivalent in natura, iar tanuki nu. Culmea e ca are! Dar nimeni nu recunoaste. Ficusul strangulator este doar unul dintre exemple. O sa spuneti: da, dar ala se catara pe un copac viu care devine lemn mort doar ca urmare sufocarii. E-adevarat. Totusi, finalul este un copac pe lemn mort, creeat de natura. Discutia ramane deschisa.

Shohin Trimis: Joi Mai 18, 2006 11:37 am Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Catalin,
As vrea sa nu par didactic sau moralizator, dar ai preluat un lung citat din Vali si nu ai facut nici un comentariu (cu exceptia unui zambet care nu lasa sa se inteleaga nimic.). Ma intreb care este scopul si utilitatea interventiei tale. Daca nu ai nimic de spus, fa un lucru mai simplu: nu spune nimic. Daca ai, atunci sa auzim. Inteleg ca e primul tau post pe acest forum, dar lamureste-ne si pe noi .


Hariclea Trimis: Joi Mai 18, 2006 6:39 pm Titlul subiectului: Colectia de Bonsai

--------------------------------------------------------------------------------
Marius,
Tocmai m-am inscris azi pe acest forum si am vazut colectia ta de Bonsai! Este superba! Mai ales Ginko este foarte interesant! Cum ai reusit sa il faci asa spiralat? Am citit undeva ca se schimba sursa de lumina, dar nu-mi imaginez cum vine asta, pt ca lumina vine pe o fereastra destul de mare si ... nu stiu...poate ma poti lamuri tu! Si inca ceva: se poate face aceasta "spirala" la toti Bonsaii?
Multumesc!


Shohin Trimis: Dum Mai 21, 2006 12:31 pm Titlul subiectului:

--------------------------------------------------------------------------------
Hariclea,
Ideea contorsionarii trunchiului la micutii ginkgo mi-a venit privind o poza de pe un site japonez. La inceput am incercat sa-i formez natural, incliniand vasul. Nu am obtinut rezultate satisfacatoare si am incercat un alt procedeu: le-am infasurat trunchiurile cu raffia si le-am legat cu sarma, apoi le-am indoit treptat, pana au ajuns la forma dorita. Au ramas asa peste iarna, iar primavara am indepartat sarma. La toamna voi lega din nou trunchiurile ca sa obtin curbe mai stranse. Nu stiu in ce masura procedeul se poate aplica la alte specii, probabil ca la unele da, la altele nu, in functie de elasticitatea trunchiului. Dar in mod cert trebuie pornit cu plante foarte tinere.
 
Sus