Soparla

Blitz

Active Member
Nu am stiut unde sa postez, dar tare voiam sa va arat soparla din stancarie. Pozele sunt facute de prietena fiului meu, care se pricepe si are rabdare.

 

Blitz

Active Member
Multumesc. Codita rupta cred ca provine dintr-o vizita pe teritoriul cateilor :oops: Dar oricum creste la loc :D
 

Blitz

Active Member
Soparla si-a reparat coada si considera rondoul din gradina ca fiind al ei. Azi am udat petuniile si statea si se uita linistita :rofl: :rofl: :rofl:

Si mai tarziu a stat cuminte pe o piatra si nu a deranjat-o de loc sa fie pozata:

http://blitz1959.sunphoto.ro/Soparla_2010/21614607

Se pare ca este o combinatie de soparla cu guster- altfel de ce ar fi verde?
 

gradinar1

Well-Known Member
Moderator
Sigrid, si gradina mea e plina de ele!
Azi am sapat un pic intr-un rond si am descoperit nu mai putin de trei soparle ingropate in pamant. Habar nu aveam ca acolo isi fac cuiburile...
 

Blitz

Active Member
Problema este ca mie nu imi sunt de loc dragi reptilele, mi-e scarba de ele :oops:

Dar cu soparlele din gradina incep sa ma inteleg, si soparlo-gusterele devine simpatic la cat este de obraznic :rofl: :rofl: :rofl:

Pana la urma ma dreseaza ele pe mine :rofl: :rofl: :rofl:
 

kriss

Member
Blitz: soparla din curtea ta se numeste Lacerta Agillis si este intr-adevar inrudita cu gusterul (Lacerta Viridis). cel din pozele tale aproape sigur este un mascul matur.
am pozat o pereche de soparle din astea in Herastrau si erau simpatice foc ca mergeau numai impreuna.
 

Blitz

Active Member
Multumesc, Kriss, pentru identificare :D

Presupun ca nu devine "agresiv" :wink: ca e tare interesant :wink:

Oricum deocamdata este disparut.
 

Blitz

Active Member
Blitz a spus:
Poate o dresez la limacsi :wink:
Multumesc mult pentru identificare :D

Si iata ce am gasit despre "monstrutzul" meu

Lungimea totală la masculi 20-23 cm, din care coada 13-15 cm; la femele 15-17 (rar 30) cm, coada 10-13 cm; 10-17 pori femurali de fiecare parte, 6-8 şiruri longitudinale şi (24-29 la masculi, 27-31 la femele) gastrostege. Placa anală întreagă sau divizată, mărginită de 1-2 semicercuri de solzi mari. Anterior subocularului 8 labiale (rar 3 sau 5). Între supraoculare şi supraciliare nu sunt granule (rareori câteva). Două temporale superioare mari şi înalte, egale în lungime şi rar divizate; occipitalul mai scurt decât interparietala. Pliul gâtului (plica gulariş) mai mult sau mai puţin vizibil. Gulerul din 7-12 plăci, cu marginea denticulată. Solzii dorsali (8-12 rânduri) ovali sau hexagonali, suprapuşi, evident carenaţi, bine diferenţiaţi de solzii dorso-laterali. Solzii codali înguşti şi drepţi, mai mult sau mai puţin oblici pe laturi; cei superiori puternic carenaţi. Picioarele, scurte, se acoperă puţin, aduse pe lângă corp. Sexele la exterior slab diferenţiate. Tinerii, pe spate, suri-roşietici sau cafenii cu o dungă lată întunecată de-a lungul şirei spinării, încadrată de două dungi albe sau gălbui (uneori fragmentate în liniuţe) şi de două rânduri de oceli albicioşi mărginiţi de negru pe laturile corpului. Ventral albi-arămii cu reflexe metalice sau uşor verzui, mai ales aproape de gât. Femelele adulte cu dungi deschise bine pronunţate. Dorsal cafenii-verzui sau cenuşii cu pete mari cafenii întunecat, cu sau fără o pată centrală albă, rotundă sau o dungă clară. Obişnuit petele cele mai mari formează 3 serii longitudinale pe corp. Abdomenul cenuşiu-alburiu, arămiu-galben sau de culoarea smântânii, cu sau fără pete. Masculii adulţi verzi-gălbui sau verde clar (în special în timpul reproducerii). Dorsal cenuşii-cafenii mai mult sau mai puţin întunecat, rar verzi; pe laturile corpului şi ventral pătaţi cu negru sau cu oceli mai clari; uneori spatele roşu-cărămiziu sau cafeniu-roşiatic fără pete. S-au descris ca aberaţii unele varietăţi de culoare: ab. erythronotus (= var. rubra), cu spatele uniform cafeniu-ruginiu sau cafeniu-roşiatic, fără pete şi dungi sau cu pete mici negre; răspândită mai ales în Transilvania; ab. immaculata, cu spatele fără pete şi dungi, la femele uniform cenuşiu şi la masculi verde deschis. Rar se întâlnesc exemplare negre sau negre pătate cu alb (ab. atra).
Contrar numelui, este puţin agilă. Destul de comună, se întâlneşte pe lângă garduri şi tufişuri, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, prin pajişti, păduri defrişate, pe malurile ierboase ale bălţilor, de unde în caz de primejdie sare în apă. Se hrăneşte cu limaci, râme, muşte, omizi. Iernarea începe prin septembrie şi sfârşeşte în aprilie. Primăvara apar mai întâi tinerii, după o săptămână femelele şi apoi masculii. Acuplarea are loc prin mai. Femelele depun prin iunie 5-14 ouă albe-gălbui, mai mult cilindrice şi uşor trunchiate, lungi de 12-14 mm şi cu diametrul de 9-10 mm. Clocirea durează 40-60 zile, uneori şi 90 zile, dacă temperatura este defavorabilă. În timpul clocitului, ouăle cresc în volum, devin cenuşii, iar prin august septembrie ies puii. Masculii sunt apţi pentru reproducere după 2 ani, femelele după 3 ani. În captivitate se îmblânzesc uşor. În munţi, pe versanţii sudici, urcă până aproape de 1300 m.
Subspecia Lacerta agilis chersonensis se distinge de specia tip prin puţine caractere: între supraoculare şi supraciliare, obişnuit fără granule (rar până la 5); scuturile preanale obişnuit pe două semicercuri, cu două scuturi mijlocii, cel din primul rând mai mari; 11-21 pori femurali; 40-54 squame; solzii dorsali se lăţesc progresiv spre laturi, devenind netezi; în rest, caracterele şi coloraţia asemănătoare spaeciei tip; la tineri şi femele există totdeauna o dungă longitudinală pe şira spinării mai închisă la culoare şi alte două mai deschise, paralele, pe laturi. Răspândită mai mult în partea de est a ţării, iar specia tip în Transilvania şi în vestul ţării.
 

Blitz

Active Member
Gata, si "reptilele feroce" incep sa invie- Lacerta agilis (soparlo-guster, sau gustero- soparla) inca nu a aparut, dar azi am vazut o soparla sprintena pe peretele garajului/ pana si mama (careia ii plac si mai putin reptilele) s-a bucurat :D

Vine primavara :D :D :D
 

Oliver Bauer

New Member
Buna ziua, sunt foarte fascinat de aceste creaturi, dar nu stiu unde sa le gasesc in Bucuresti. In cazul in care stiti de unde as putea face rost de soparle de camp, sau unde le-as putea gasi, spuneti-mi va rog :)
 
Sus