Plante rare in peisajul romanesc

gino

Member
Se stie ca botanistii din trecut au fost atat de harnici incat au descoperit si inventariat toate speciile zonei temperate si n-au lasat urmasilor de azi decat bucuria strict filologica de a pune ordine in numirile plantelor si pe cea mai filozofica, de a stabili legaturile lor filogenetice. Pentru un botanist sistematician din tarile europene, atat de bine studiate floristic, singura sansa de a-si pune numele in coada unei plante descoperite si botezata de el ar fi aceea de a parasi lumea plantelor superioare si de asi deplasa interesul catre microflora de alge , unde, se pare, inventarele floristice raman inca deschise.
Iata ca aceasta "rautacioasa" remarca facuta de un botanist francez a fost infirmata de Carpatii romanesti care par a ascunde inca unele surprize, cu toate ca au fost cutreierati fara incetare timp de doua veacuri de mii si zeci de mii de botanisti romani si straini.
In anul 1961 profesorul E. Nyarady, a descoperit in ierbarul studentului clujean Nicolae Tomescu, o composita neobisnuita.
Pastrand toate caracterele generale ale familiei papadiei, se deosebea de toate compositele cunoscute pe glob.
Putine din xerofitele cunoscute in tara si peste hotare prezentau un invelis de peri stelati atat de gros. Acest caracter frapant, a indreptatit pe savantul clujean sa incadreze aceasta planta intr-un gen nou pentru stiinta, endemic in tara noastra. In cinstea muntelui Pietrosul Brostenilor unde a fost descoperita planta, genul a fost numit Pietrosia, iar specia, unica deocamdata, levitomentosa, pentru a sugera bogatul ei invelis lanos.
Pietrosia levitomentosa traieste pe muntele Pietrosul Brostenilor, in zona numita Pietrosul Bogolin, deasupra limitei padurii, la 1600 - 1700 metrii altitudine, pe o suprafata stancoasa de circa 150 metrii patrati, cu inclinatie de 38 - 80 grade. Este unul dintre cele mai mici areale din lume pentru un gen vegetal. Totusi, aici planta creste din abundenta, formand mici palcuri, ce se inmultesc si prin seminte, dar si pe cale vegetativa.
Enigma originii ei ramane deocamdata greu de descifrat, cu atat mai mult cu cat nu se cunoaste in lume nicio unitate sistematica inrudita din care s-ar fi putut separa. Pietrosia e un dar uimitor al Carpatilor Rasariteni. E poate o relicta a climatului tropical uscat, care a supravietuit doar in acest colt tainic al tinerilor munti Carpati, datorita abundentului sau invelis lanos.

Aceste uimitoare plante - Tudor Opris
 

gino

Member
Acum mai bine de 150 de ani doi vajnici botanisti ardeleni, Schot si Kotschy, strabatand salabaticele si prapastioasele creste ale Pietrei Craiului, s-au intors din obositoarea lor expeditie cu un trofeu rarisim: o garofita noua pentru stiinta, pe care au botezat-o Dianthus callizonus, adica garofita cu prea frumoase brauri. Concentratul etimologic al termenului savant contine, poate, vibratia de admiratie a descoperitorilor pentru gingasia cromatica a florii, dar nu ne sugereaza nici pe departe uimitorul joc al penelului naturii. Garofita Pietrei Craiului a produs nu numai admiratie, dar si nedumerire in randul oamenilor de stiinta. Lasand la o parte faptul ca n-a mai fost intalnita in nici un loc din lume si nici macar pe unul din muntii vecini, aceasta garofita nu seamana cu nici o alta garofita cunoscuta, reprezentand o unitate izolata din punct de vedere sistematic. Se pare ca Dianthus callizonus reprezinta o specie relicta, apartinand unui trunchi primitiv ala genului.
Poate fi gasita pe versantul vestic al masivului, dinspre Valea Dambovitei, fie prin pajistile situate la limita dintre etajul subalpin si zona alpina, fie prin stancariile inierbate, insorite din portiunea inferioara a zonei alpine in asociatie cu multe specii comune muntilor calcarosi si in special Bucegilor.

Aceste uimitoare plante - Tudor Opris

http://alpinet.org/main/foto/showfoto_r ... 70127.html
http://www.flickr.com/photos/spoii/1249292440/
 

gino

Member
Minunea de la Kurum-Tarla

"Cica demult, traia un cioban avut, pe nume Kurum, care-si avea tarla de oi intr-o pasune bogata din inima codrilor Babadagului. Pe cat era de bogat, pe atat era de hapsan. Intr-o zi o vrajitoare, care se prefacuse intre-o femeie saraca, pentru a incerca inima oamenilor, l-a oprit din drum pe ortoman si i-a cerut o bucata de cas. Zgarcitul a bruftuluit-o si a aruncat-o intr-un sant. Vrajitoarea l-a blestemat ca oile sa i se prefaca in buruieni spurcate, de care sa nu se atinga gura de animal. Blestemul s-a infaptuit. A doua zi Kurum, intorcandu-se de la oras, a gasit pe bogata lui tarla, in loc de oi, doar tufisuri de buruieni, atat de dese incat nu mai vedeai o palma de iarba. Inspaimantat, el a luat calea spre Macin. De-atunci, locul sau de pasunat a ramas in amintirea localnicilor sub numele de Kurum- Tarla si in fiecare toamna in fosnetul pastailor noduroase si uscate se aude parca behaitul trist al oilor ce doresc sa se intoarca la stana." Aceasta este legenda ciudatelor tufisuri de la Kurum - Tarla, povestita de un turc batran din Babadag.
Tufisurile exista in realitate. Pe o suprafata de 1 - 2 hectare cresc in insule compacte, mii si zeci de mii de tufe dintr-un soi de planta, necunoscuta in alt colt al tarii. Taina lor a fost dezlegata de botanistul roman Iuliu Prodan, care le-a semnalat pentru prima oara prezenta in anul 1912, le-a descris si le-a fixat locul in randul familiei leguminoaselor.
Tufele, ruda cu salcamul, semanau prin multe caractere cu Sophora japonica, arbore din China si Japonia. Studiata 23 de ani mai tarziu de catre botanistul Anderson, acesta ii schimba numele din Sophora alopecuroides data de Proda, in Sophora prodani in cinstea botanistului roman, publicand-o noua pentru stiinta si ca endemica pentru Romania.
Prin prezenta ei singulara in poiana Kurum - Tarla, Sophora lui Prodan e una din minunile florei romanesti.

Aceste uimitoare plante - Tudor Opris
 

gino

Member
ARBORI OCROTITI IN ROMANIA------------

Pentru frumusetea, varsta si dimensiunile lor exceptionale, pentru raritatea lor sau pentru faptul ca sunt marturii ale unor evenimente istorice, multi arbori izolati de pe teritoriul tarii noastre sunt ocrotiti prin lege. Iata in continuare o parte dintre cei mai interesanti, grupati pe specii.

---MOLID---Picea excelsa---
-Molidul candelabru de la Tihuta, numit si "regele padurii", situat pe valea Straii, in pasul Muntilor Bargaului, intre localitatile Tiha Bargaului si Muresenii Bargaului - judetul Bistrita - Nasaud. Interesanta este coroana acestui arbore, avand forma de candelabru. In fiecare an, in penultima duminica a lunii iulie, se organizeaza la umbra acestui arbore concursuri de cantece, joc si port popular, castigatorii primind medalii si diplome, ce au drept simbol "regele padurii"

---BRADUL ALB---Abies alba---
-Bradul alb de pe paraul Artagului, afluent al Teleajenului, satul Cheia, judetul Prahova, care prin inaltimea sa de peste 62 de metrii, pare a fi cel mai inalt din Europa.
-Bradul din bazinul superior al Gilortului, in basivul forestier al Muntelui Ranca, judetul Gorj, in varsta de circa 550 de ani, cu diametrul de 1,28 metrii si inaltimea de peste 50 de metrii.

---TISA---Taxus baccata---
-Tisa de la Capu Campului, comuna Valea Moldovei, judetul Suceava, este un exemplar femela. Varsta arborelui este evaluata la peste 200 de ani, avand o circumferinta a trunchiului de peste 1,20 metrii
-Tisa de la Pangarati, judetul Neamt, este un exemplar a carui varsta este apreciata la circa 500 de ani.

---PLOP---Populus alba, P. tremula, P. nigra---
-Plopul de la Rafaila, situat la aproximativ 1,5 km de localitatea Rafaila, judetul Vaslui, unic in tara prin dimensiunile lui : circumferinta trunchiului de 14 metrii si o varsta de aproximativ 500 de ani. Localnicii considera ca arborele este din timpul lui Stefan cel Mare.
-Plopul de malul drept al Somesului Mare, la marginea satului Mocod, judetul Bistrita - Nasaud. Varsta acestui arbore este apreciata la 600 - 700 de ani, circumferinta trunchiului de 10,25 m, diametrul trunchiului de 3,30 m, inaltimea de aproximativ 32 m.
-Plopul din satul Viisoara comuna Todiresti, judetul Vaslui. Are diametrul trunchiului de 2,35 m, inaltimea de 42 m si o varsta de circa 350 de ani.
-Plopul din municipiul Botosani, str. I. V. Miciurin, exemplar multisecular, cunoscut de catre localnici sub numele de " cei opt frati", deoarece este format din opt tulpini, care pornesc din aceeasi radacina.
-Grupul de plopi de la Bucium, judetul Iasi, denumiti si "Plopii fara sot", sunt in numar de 27 de exemplare, cu varste de 200 - 250 de ani. Sunt asociati cu numele marelui nostru poet Mihai Eminescu.
-Plopul multisecular ( circa 900 de ani ) de pe izlazul din apropierea satului Plopi, comuna Dracsanei, judetul Teleorman
-Plopul din parcul orasului Sigetu Marmatiei, judetul Maramures, cu o inaltime de 40 m si cu circumferinta trunchiului de 8,20m.

---FAG---Fagus sylvatica---
-"Fagul imparatului", situat pe malul stang al Ariesului, langa satul Muncelu, comuna Baia de Aries, judetul Alba, prezinta coroana deasa si frunzis macescent ( frunzele uscate raman prinse de arbore si in timpul iernii ), de o frumoasa culoare bruna - bronzata.
-"Fagii ingemanati" de la Runc, comuna Racova, judetul Bacau. Un exemplar este Fagus orientalis si altul Fagus taurica, trunchiurile lor fiind concrescute pana la inaltimea de 1m. Varsta arborilor este de circa 120 de ani, inaltimea de 25 m, circumferinta trunchiului 3,20 m.

---NUC---Juglans regia---
-Nucul urias din comuna Costesti, judetul Valcea, cu inaltimea de 30 m si varsta de peste 400 de ani
-Nucul de la Subesti, din cartierul cu acelasi nume din orasul Campulung Muscel, judetul Arges. Varsta este de peste 200 de ani, inaltimea de 16 m, diametrul trunchiului de 1,5 m, diametrul coroanei circa 22m.

---CASTAN COMESTIBIL---Castanea sativa---
-Castanul de la Nereju - Topesti, judetul Gorj, cu circumferinta trunchiului de 6,70 m, diametrul de 1,90 m si varsta de peste 500 de ani. Produce in fiecare an circa 2000 kg de castane comestibile
-Castanul de pe Dealul Bodoaiei, la nord de localitatea Tautii de Sus, judetul Maramures, are o varsta de peste 500 de ani, inaltimea de 25 m, diametrul trunchiului de 2,65 m.
-Castanul din comuna Polovraci, judetul Gorj, cu circumferinta trunchiului de 7,20 m, diametrul trunchiului de 2,30 m si varsta de peste 400 de ani.
 

gino

Member
ARBORI OCROTITI IN ROMANIA-----

---FRASIN---Fraxinus excelsior---
-Frasinul monumental din satul Fumureni, comuna Lungesti, judetul Valcea, in varsta de peste 400 de ani, diametrul trunchiului de 1,30 m si inaltimea de 30 m.
-Frasinul din localitatea Braniste, judetul Dolj, ce se impune prin varsta sa, 450 de ani si dimensiuni : inaltime 20 m, circumferinta trunchiului 5,60 m

---ULM---Ulmus glabra, U. montana, U. minor
-Ulmul din satul Tescani, comuna Beresti - Bistrita, judetul Bacau, situat la intrarea in parcul Asezamantului de cultura "George Enescu". Inaltimea arborelui este de 26 m, circumferinta trunchiului de 5,70 m, iar varsta de aproximativ 200 de ani.
-Ulmii din orasul Campulung Moldovenesc, judetul Suceava, care se numara printre cele mai batrane exemplare din tara.
-Ulmul multisecular din Focsani, judetul Vrancea, situat pe strada Simion Barnutiu nr. 1. Are varsta de peste 350 ani, diametrul trunchiului de 1,46 m, inaltimea de peste 18 m. Pentru ocrotirea acestui arbore, municipalitatea a dispus reproiectarea amplasarii unui bloc de locuinte.
-Ulmul din orasul Calafat, judetul Dolj, situat pe malul stang al Dunarii, avand inaltimea de 43 m, circumferinta trunchiului de 6,63 m, diametrul trunchiului 2,10 m, diametrul coroanei de 28 m.-
-Velnisul multisecular ( Ulmus laevis ) de la Varnita, judetul Vrancea, prin varsta, peste 300 de ani, diametrul trunchiului 1,46 m, inaltime 16 m, pare a fi cel mai impunator exemplar de pe teritoriul tarii noastre.

---CORN---Cornus mas---
-Cornul din satul Coltau, la 7 km de Baia-Mare. Varsta arborelui este de circa 150 - 200 ani, circumferinta trunchiului 2 m, inaltimea de 10 m. Se spune ca sub coroana lui a poposit si poetul revolutionar maghiar Petofi Sandor.

---PAR SALBATIC---Pyrus pyraster---
-Parul salbatic din codrul secular de stejar brumariu de la Nisipuri - Bailesti, judetul Dolj, cu diametrul trunchiului de 1,90 m si inaltimea de 21 m

---TEI---Tilia tomentosa---
-Teiul lui Eminescu din parcul Copou, din Iasi, in varsta de circa 200 de ani
 

gino

Member
--------ARBORI OCROTITI IN ROMANIA-------

-STEJAR, GORUN-Quercus robur, Quercur petraea, Quercus pedunculiflora
-Gorunul din localitatea Tebea, judetul Hunedoara, plantat de catre Nicolae Ceausescu.
-"Stejarul Unirii" din Roman, judetul Neamt, situat pe strada Smirodava nr. 1, in curtea cladirii, fosta proprietate a invatatorului Ion Stefanescu - Romanul, luptator pentru Unire. Aici aveau loc intrunirile umanistilor din Roman, la care participa si Vasile Alecsandri. Ca varsta, arborele are aproximativ 300 de ani, o inaltime de 25 m, diametrul de 1,40 m, diametrul coroanei de peste 20 m.
-Stejarul de la Tupilati, judetul Neamt, in apropiere de Hanul Ancutei. Are o varsta de peste 600 de ani, inaltimea de circa 30 m si o coroana cu un diametru de circa 20 m.
-Stejarul de la Cajvana, judetul Suceava, are o varsta de peste 500 de ani si diametrul trunchiului de 2,93 m. Dupa o legenda locala, Stefan cel Mare ar fi facut un popas sub acest stejar si ar fi mancat cas.
-Stejarul din Somcuta Mare , judetul Maramures, are o circumferinta a trunchiului de 6,58 m, inaltimea de peste 25 m, circumferinta coroanei de peste 70 m si o varsta de circa 500 de ani
-Stejarul multisecular de la Tolontal, comuna Dimitrie Cantemir, judetul Vaslui, are o varsta de peste 400 de ani, diametrul trunchiului de 1,90, diametrul coroanei de peste 35 de metrii si o inaltime de 30 m
-Stejarul din Boghestii de Sus, judetul Vrancea, pare a fi cel mai impunator stejar de pe teritoriul acestui judet, prin diametrul trunchiului de 1,85 m si varsta de peste 400 de ani.
-Stejarul din satul Bijghir, comuna Buhoci, judetul Bacau, este cel mai frumos exemplar din aceasta specie identificat pe teritoriul acestui judet. Varsta aproximativa de 400 - 500 de ani, inaltimea de 25 m, circumferinta trunchiului de 6,20 m. Localnicii il ocrotesc in mod special, legand istoria sa de personalitatea lui Stefan cel Mare.
-Stejarii de la Cristian, judetul Brasov, in varsta de circa 400 de ani si de la Fiser si Stupini, acelasi judet, cu varste intre 250 - 400 de ani
-Stejarul multisecular din parcul Policlinicii din Botosani. Arborele are o inaltime de peste 20 m, circumferinta trunchiului de 6,45 m, diametrul coroanei de peste 28 m.
-Stejarul lui Stefan cel Mare din Baia, judetul Suceava.
-Stejarul de la Blaj, judetul Alba, care are peste 500 de ani
-Stejarul multisecular din orasul Focsani, judetul Vrancea, in varsta de peste 400 de ani
-Stejarul de la schitul de sub Dealul Repedea, judetul Iasi, in varsta de peste 350 de ani
-Stejarii de pe Dealul Sorogari, judetul Iasi, doua exemplare in varsta de peste 300 de ani.
-Stejarii de la Trei Iazuri - Micluseni, judetul Iasi, pe soseaua Iasi - Roman, 52 de exemplare, cu varste intre 250 - 350 de ani.
-Gorunul lui Horea de la Tebea, de fapt un stejar pedunculat, situat in satul Tebea, comuna Baia de Cris, judetul Hunedoara. Sub coroana lui vorbea Horea, in anul 1784, motilor adunati, indemnandu-i la rascoala. Trunchiul arborelui, retezat la inaltimea de 9 m, are o circumferinta de 9 m. De la taietura s-a dezvoltat un ram viguros. Varsta arborelui este apreciata la 390 - 400 de ani. In anul 1924 arborele a fost legat cu cercuri de otel si betonat. In apropierea gorunului, la circa 30 m mai la nord, se afla mormantul lui Avram Iancu.
-Stejarii seculari de la Petris, judetul Arad, cu varste ce depasesc 600 de ani, numiti si "stejarii dreptatii", deoarece in timpul rascoalelor taranesti, sub acesti arbori erau judecati boierii.
-Stejarii din comuna Francesti, judetul Valcea, in numar de 5, cu varste de peste 450 de ani
-Stejarul brumariu ( Quercus pedunculiflora v. atrichoclados ), situat in localitatea Diosti, judetul Olt. Acest arbore multisecular de 450 - 500 de ani, are o inaltime de 24 m, si circumferinta trunchiului de 6,24 m, diametrul trunchiului de 2 m, diametrul coroanei de 25 m. Intre cele doua ramuri principale ale stejarului s-a construit, in urma cu 100 de ani, clopotnita bisericii.
-Gorunul de la Garbova de Sus, langa Aiud, judetul Alba, un arbore multisecular, cu inaltimea de 32 m si diametrul trunchiului de peste 2 m.

---Observatii : ---Nu stiam ca si Ceausescu are un gorun la Tebea....
--------Clopotnita amplasata in stejarul din Diosti, cred ca este...unica !
 

gino

Member
-----In afara arborilor prezentati mai sus, mai sunt si alti arbori exceptionali prin raritate sau valoare decorativa, din specii exotice ( sau indigeni ), cultivati si ocrotiti in tara noastra.

---Loggerstroemki indica, exemplar unic in Romania, specie exotica, originara din China, cu flori zoz-violet, dispuse in panicule si frunze de forma eliptica sau ovala, cazatoare. Se gaseste in Bucuresti, Calea Victoriei nr. 115, in gradina Casei Scriitorului Mihail Sadoveanu. Varsta arborelui este de peste 70 de ani
---Juniperus thurifera ( Ienupar ), din cimitirul Bellu Bucuresti, este un exemplar femela, unic in tara.
---Chiparosul de mlastina ( Taxodium distichum ) din satul Coltau, judetul Maramures, 3 exemplare, din care unul are diametrul de 1,03 m, aproximativ 25 m inaltime si varsta de 300 de ani. In Parcul Poporului din Craiova mai exista 120 exemplare de chiparos de balta, care reprezinta o baza seminologica foarte importanta pentru zona carpato - balcanica. Din acest grup se remarca un exemplar avand circumferinta de 3,85 m, diametrul trunchiului de 1,23 m si inaltimea de 30 m, precum si un exemplar ce are inaltimea de peste 41 m. Exemplare foarte frumoase din aceasta specie se mai gasesc in padurea Resca, langa Caracal, judetul Olt ( in numar de 80 ), precum si in orasul Caracal, 7 exemplare.
---Arborele pagodelor ( Ginkgo biloba ), specie relicta, originara din China, unde creste in flora spontana. In Europa, se cultiva in diferite parcuri incepand din secolul al XVIII - lea. In tara noastra se gasesc numeroase exemplare din acest arbore ( inclusiv la Caravaneti Teleorman ), printre cele mai mari mentionam pe cel din satul Gardani, comuna Salsig, judetul Maramures, avand diametrul trunchiului de aproape un metru, inaltimea de peste 20 m si o varsta de 150 de ani.
Arborele din orasul Botosani, cu circumferinta trunchiului de 1,30 m si o inaltime de 15 m, precum si doua exemplare din comuna Scheia, judetul Brasov si cate un exemplar in orasul Siret si padurea Calinesti - Cuparencu, judetul Suceava.
---Libocedrus decurrens, originar di America, un exemplar frumos se gaseste in Bucuresti, Calea Serban Voda nr. 219, cu diametrul trunchiului de aproximativ 0,60 m.
---Arborele mamut ( Sequoia gigantea ), specie exotica originara din California. In regiunile de bastina poate atinge varsta de 6000 de ani, iar circumferinta trunchiului depaseste uneori 50 m si inmaltimea de 150 m.
Denumirea stiintifica a fost data in onoarea unui cunoscut sef indian Sequoiah, inventator al alfabetului tribului Cherokee. Denumirea populara fiind in legatura cu asemanarea ramurilor uscate cu fildesii fosili de mamut. In tara noastra se gasesc exemplare din acest arbore la Baile Herculane ( cel mai frumos ), la Orsova, judetul Mehedinti si Ardusat, judetul Maramures.
---Magnolia, specie exotica de mare valoare ornamentala, datorita florilor foarte frumoase, placut mirositoare si a frunzelor mari. In parcurile din Romania se gasesc numeroase exemplare, dintre care remarcam pe cel din Bucuresti strada Polona nr. 4 ( Magnolia yulan ), precum si pe cele din orasul Falticeni, judetul Suceava ( Magnolia acuminata ), satul Tisa , judetul Maramures, orasul Botosani ( Magnolia liliiflora si Magnolia soulangiana )
---Alunul turcesc ( Corylus colurna ), specie indigena de interes ornamental, forestier si pomicol ce creste spontan in Banat si Oltenia, ajungand pana la 22 m inaltime si plantat in numeroase parcuri dendrologice si gradini botanice.
---Dudul alb ( Morus alba ), un exemplar de varsta seculara ( peste 200 de ani ) se afla pe strada Batistei nr. 13 din Bucuresti.
---Liliacul ( Syringa vulgaris ), un exemplar ocrotit in Bucuresti, strada Mihai Eminescu nr. 75, care are un diametru de peste 50 cm.
---Liquidambar styracifium - specie exotica, originara din America cu valoare ornamentala datorita portului sau piramidal, a frunzelor rosii ce dau un aspect deosebit arborelui toamna. La noi este o raritate fiind ocrotit in cateva parcuri dendrologice : (Bazos, Simeria), in Gradina Botanica din Cluj, iar in Bucurestiu, in Gradina Botanica si pe Soseaua Kisselef nr. 25, in curtea Ambasadei Rusiei.
---Paulovnia ( Paulownia tomentosa ), arbore exotic, originar din China, de interes ornamental datorita marimii exceptionale a frunzelor si a inflorescentelor verticale ca niste lumanari care florile violete, frumos mirositoare, fapt pentru care e cultivat in unele parcuri dendrologice din Simeria, Zam, Savarsin.
In Bucuresti el este ocrotit in Gradin Botanica si pe strada Biserica Popa Chitu nr. 7 A
---Torreya nucifera - specie exotica, originara din Japonia. La noi in tara singurele exemplare care au supravietuit sunt cele din Parcul Cismigiu, fiind ocrotite din cauza raritatii lor in flora tarii noastre.
---Torreya californica - specie exotica care prezinta interes ornamental pentru acele sale lungi si coroana piramidala. In tara noastra este ocrotita in Parcul Dendrologic de la Simeria, iar in Bucuresti in Gradina Botanica, un exemplar de peste 10 m si in Parcul Cismigiu, un exemplar de peste 5 m.
 

gino

Member
----------TISA ( Taxus baccata )

Conifer care popula in trecut padurile noastre de foioase si de rasinoase.
Datorita lemnului sau pretios intrebuintat in constructii si la producerea unor obiecte de artizanat, tisa a fost distrusa aproape in intregime, in parte si datorita faptului ca cetina sa este otravitoare pentru om.
Frumosul arbore are o tulpina dreapta sau culcata, rareori ramificata, atingand inaltimea de 15 m. Scoarta este bruna cenusie, iar lujerii anuali sunt verzi deschisi.
Frunzele sunt liniare, lungi pana la 30 mm si late de 2 - 2,5 cm .
Samanta este ovoida si inchisa intr-un aril rosu, mucilaginos, comestibil.
Tisa poate fi intalnita sporadic in tot arcul Carpatic si in Muntii Apuseni.
Exemplare ocrotite intalnim la Pangaresti, judetul Neamt, de circa 500 de ani, la Capul Campului, la 10 km de orasul Gura Humorului, judetul Suceava de peste 200 de ani.
De asemenea, pe teritoriul tarii mai sunt ocrotite in mod special exemplarele de tisa de la Baile Herculane, Targu Neamt si Batrani, din judetul Prahova.
In Bucuresti sunt cunoscute patru exemplare care se gasesc pe strada Tunari nr. 34, care au varsta de aproximativ 100 de ani si alte doua exemplare pe strada Stirbei Voda nr. 132.

---De remarcat faptul, ca desi tisa este otravitoare pentru om, ea are fructe comestibile !

-----------ZAMBRUL ( Pinus cembra )

Zambrul este un pin ocrotit. Inalt de circa 22 m, cu un trunchi gros de circa 2 m in diametru, din care pornesc numeroase ramuri scurte si noduroase ; infruntand puterea vanturilor, zambrul ia forme fantastice.
Frunzele lungi ies cate cinci din mugurase apropiate, asa incat cetinile apar stufoase.
Aceasta superba specie de pin marcheaza cu coroana larga si monumentala, limita superioara a padurii, unde molidul abia rezista frigului si vantului prin forma inchircita si de unde incepe domeniul rasinoaselor taratoare, ca jnepenul si ienuparul.
In tara noastra, zambrul este decretat monument al naturii si vegeteaza sporadic numai in cele mai inalte masive, in jurul circurilor glaciare ca :
Muntii Retezat, Muntii Fagarasului, Muntii Iezer - Papusa, Muntii Rodnei, Muntii Tarcu - Godeanu, Muntii Calimani.
 

gino

Member
----PAPUCUL DOAMNEI---Cypripedium calceolus

Specie de orhidee pe care o intalnim in umbra padurilor de fag sau in locuri mai insorite, calcaroase.
In pamant prezinta mai multe radacini si un tubercul cum au majoritatea orhideelor.
Pe tulpina aeriana se dezvolta 4 - 5 frunze latite cu nervuri arcuite, proeminente, iar in varful sau se clatina o singura floare de o frumusete neasemuita.
Cand o vezi pentru intaia oara, te opresti in fata ei ca in fata unui tablou vestit, dorit sa-l poti vedea.
Deodata nu-ti dai seama : e o bijuterie de safire si diamante, mai ales atunci cand picaturile de roua cad pe label.
Numele popular al plantei a fost dat de forma florii care seamana foarte mult cu un papuc de catifea.
Petala de jos a florii numita label, e de culoare galbena si are un aspect de papuc umflat, in interior acoperit cu puncte si linii, purpurii.
Interiorul papucului functioneaza ca o capcana pentru diverse musculite si alte insecte care, atrase de mirosul placut si ademenitor cautand nectarul, patrund in interior, iar cand parasesc floarea transporta polenul pe stigmatul altor flori.
In drumetiile prin Carpatii romanesti o intalnim in Munti Bucegi si Retezat.
Poate fi intalnita in padurile de foioase la altitudini mai mici, 400 - 500 metrii, in zona Targoviste - Gorgota.

http://www.salvaeco.org/plante/page/cyp ... ceolus.php
http://www.treknature.com/gallery/photo115292.htm
 

gino

Member
---ALBUMELA, SIMINIC sau FLOAREA DE COLT--Leontopodium alpinum---

O adevarata perla a florei muntilor nostrii, cautata cu asiduitate de toti cutreieratorii plaiurilor montane, recoltata si comercializata mai mult ca oricare alta. Este o planta plapanda, cu tulpina subtire si frunze liniare, ce-si poarta in varf florile, mari, nearatoase si putin mirositoare, grupate la un loc in inflorescente globuloase si inconjurate la baza de frunze pasloase, unele mai mici, dar atat de frumos aranjate, incat seamana cu o stea lucitoare din noptile senine de vara. Iata de ce popular se mai numeste si steluta. Tocmai aceste frunze dispuse intr-o rozeta perfecta dau plantei o frumusete neasemuita. Cand o vezi imbracata in scama-i argintie printre celelalte plante verzi, fara voie intinzi mana spre ea. Scama ii este scut impotriva insolatiei si a transpiratiei, caci in pumnul de tarana in care si-a infipt radacina este putina apa.
Desi ocrotita, nu numai la noi ci si in mai multe tari europene, ea este in continuare insistent cautata de negustorii de flori si de turisti care nu respecta frumusetile naturii, comorile stiintifice ale lumii vegetale.
Aceasta planta rara o gasim in Muntii Bucegi si Muntii Fagaras.

---ANGELICA---Angellica archangelica---

Planta ierboasa, bienala sau perena, care prezinta in sol un rizom gros, din care pornesc numeroase radacini adventive.
In primul an de vegetatie se dezvolta frunzele de la baza, iar in al doilea an creste o tulpina inalta de 1,5 m, uneori ajungand chiar la 3m.
Frunzele sunt mari, cele bazale ating 90 cm., iar cele tulpinale sunt penat-sectate si mai mici. Florile sunt grupate in varful tulpinii in umbele mari, duble, lung pedunculate. Infloreste in lunile iulie - august.
Planta este raspandita in Europa Centrala, pana in Serbia.
La noi vegeteaza in lungul paraielor din regiunea montana si subalpina; in Muntii Bucegi, Fagaras, Retezat, in turbarii si pe soluri umede bogate in substante organice.
Deoarece ea contine uleiuri eterice folosite in tratamentele gastrice, planta a fost mult recomandata pentru obtinerea produselor terapeutice, fapt pentru care este ocrotita in toata tara.

---GHINTURA GALBENA---Gentiana lutea---

Planta perena, cu un rizom subterean care poate atinge o grosime de circa 15 cm. Din el se dezvolta in pamant o radacina lunga de un metru, iar aerian o tulpina ierboasa, goala in interior, inalta pana la 1,5 m, articulata, purtand frunze late, opuse. La baza frunzelor superioare se gasesc numeroase flori galbene care se deschid in lunile de vara.
Aceasta frumoasa planta, zvelta si puternica a devenit foarte rara in muntii nostrii, deoarece ea a fost recoltata in scopuri medicale, folosita in bolile de stomac si ficat. Poate fi intalnita in Muntii Bucegi si Fagaras.
 

Mnina

Well-Known Member
Moderator
Felicitari pentru idee.Cred ca ar trebui sa postam si imagini cu cele enumerate.Foarte multi arbori de tisa batrani se pot vedea in Herculane.
 

Mnina

Well-Known Member
Moderator
De pe google,le salvam mai intai,le atasam in album,apoi cu copy si paste hop pe forum,eu asa procedez.
 

gino

Member
Asa este, pentru fotografii trebuie ceruta aprobarea proprietarului site-ului respectiv. Cu link-ul este mai simplu, am inserat si eu cateva in mesajele mele.
 

Floria

Active Member
Azi, am avut bucuria de a descoperi intr-o padure de pe langa Oltenita pe malul unui lac, Chiparos de balta (Taxodium distichum) care deja au dezvoltat multi pneumatofori. Am reusit sa fac cateva fotografii si imi pare rau ca mi-a fost asa de teama sa mai stau in locul respectiv pentru ca erau foarte multi copaci si as fi putut face mai multe fotografii. Nu stiu cum de au ajuns acolo, daca i-a plantat cineva, acest copac fiind originar din sud-estul Amercii de Nord iar in Romania sunt totusi foarte rari.
Priviti ce minunati sunt.


Daca se pricepe cineva sa ne spuna si noua cam ce varsta ar putea avea.
 
Sus