Parcuri naţionale

cornelia

Fondator
Membru staff
Retezat
Rodna
Domogled - Valea Cernei
Cheile Nerei
Apuseni
Bucegi
Semenic - Cheile Carasului
Ceahlăul
Cozia
Căliman
Piatra Craiului
Cheile Bicazului - Hăşmaş
 

Alinuca

Member
Parcul national Cheile Nerei – Muntii Aninei
Parcul national Muntii Macinului
Parcul national Muntii Rodnei
Parcul natural Apuseni, Muntii Vladeasa
Parcul natural Gradistea Muncelului – Muntii Sureanu
Parcul natural Portile de fier – Muntii Mehedinti
Parcul natural Vanatori – Neamt
 

ruxitzika

Well-Known Member
Moderator
Parcul national Retezat

cornelia a spus:
Cu cele 60 de varfuri care depasesc 2200 m, Muntii Retezat pastreaza in caldarile sale zapada pana in vara. Sunt formati din cativa munti mai mici si din masivul cristalin-granitic Retezatul Mare. Vegetatia zonei calcaroase e diferita de cea din zona cristalina a Retezatului. Masivul este despartit in doua siruri paralele de Valea Lapusnicului si de cea a Raului Barbat. Singura punte de legatura dintre cele doua lanturi este Custura Papusii, creasta ce se ridica brusc cu 800 m. "Format din cristalinul autohton, cu puternice intruziuni granitice, care au fost acoperite pe marginea de sud (Retezatul Mic) de calcare mezozoice, Retezatul a fost inconjurat pana tarziu in Neogen de golfuri de mare". Clima subtropicala a permis existenta unor plante vesnic verzi.

Aceasta se oglindeste in zacamintele de lignit (Sequoia, Taxodium - acum disparute din Europa, altele care se mai gasesc doar in zona mediteraneana - Smilax, Pterocarya). Disparitia acestei flore se datoreaza perioadelor glaciare, cand, la inaltimi de 1600-1900m se aflau ghetari numerosi cu lungimi de 9-10 km. "Pe vechea platforma de micasisturi, masele enorme de zapada inghetata au scobit imense caldari, uriase circuri glaciare din care limbile ghetarilor porneau spre vale ca niste fluvii imense". Relieful a fost modelat nu numai de ghetari ci si de vreme. Podoaba Retezatului sunt iezerele (82 la numar): Bucura, Zanoaga, Galesul, Balea, Taul Mare etc. Din aceste lacuri "pornesc torente puternice ce sar peste praguri si-si involbureaza apele in cascade impresionante" (Ciumful Mare, 150m).

In zona calcaroasa a muntelui principalele atractii sunt: "avenul Piule, cu fundul captusit cu zapada, pesterile din Dilma cu Brazi, una interesanta prin fauna rara, alta prin formatiunile ei de gheata, si mai ales Piatra Iorgovanului, care poarta numele unui erou de legenda". "Masivul inalt si compact, cu ploi abundente si zapezi ce dainuiesc mai mult de jumatate de an, infundand vaile si netezind paisajul stancos, nu este accesibil in timpul iernii decat schiorilor". In cele 2-3 luni de vara Retezatul este invadat de vegetatie caracteristica. Sunt 320 de specii de plante: 46% o formeaza speciile europene si eurasiatice, 22,51% flora alpina (bulbii de branduse sunt multi) si circumpolara, 15,41 endemisme carpatice si restul apartinand altor centre genetice.

Monotonia padurilor de foioase (fag si carpen) ce "imbraca poala muntelui" este intrerupta de trunchiurile albe de mesteacan care apar si in zone specifice pentru molid (Stanisoara, 1825m). Pe vai se intalnesc "zavoaie compacte" de anin, molidisurile sunt amestecate cu fagul sau alte specii lemnoase si arbusti. "Comoara floristica de la locul de intalnire dintre molid si pin pitic este Hieracium". Jneapanul se amesteca cu poienile inierbate iar zimbrul insoteste jnepenisul de la 1550 pana spre 2000m.

In luminisurile padurilor mixte se intalneste captalanul iar in zonele defrisate s-au instalat zmeurisurile. Pe Varful Coltului (2281m) se intalnesc orhidee si rogoaze alpine. Fauna este reprezentata de cerbi (pe cale de disparitie), caprioare, mistreti ce se intalnesc in poienile din apropierea stanelor. Ursii se simt in largul lor in Retezat, rasul isi are salasul tot aici, dar mamiferul caracteristic ramane capra neagra. Printre cei care populeaza parcul national se numara vulturi (plesuvi, suri si bruni), acvile si cocosi de munte.

Ultimul exemplar de zagan a fost impuscat in 1894. Se mai intalnesc, de asemenea, pastravi in apele repezi de munte, serpi veninosi (vipere) si insecte diverse. Naturalistii romani au cerut in 1928 la primul lor congres de la Cluj, infiintarea Parcului National, dar rezervatia fiinteaza legal din 1935 si are o suprafata de 13 mii ha. Inima rezervatiei este circul glaciar al Bucurei, unde s-a realizat in 1955 o zona stiintifica (rezervatie integrala), in care pasunatul, pescuitul, vanatoarea si exploatarea forestiera sunt interzise.
cornelia a spus:
 
Sus