Ocimum basilicum L. - Busuioc

claudia_s

Member
Denumire stiinþificã: Ocimum basilicum L.

Denumire popularã: Busuioc

Tipul plantei: Tufa anuala.

Imagini:
http://home.hiroshima-u.ac.jp/shoyaku/p ... Ocimum.jpg

Gabarit:
Planta este de culoare verde-deschis, pubescentã si puternic aromatã, cu tulpinã erectã, înaltã de 30-70 cm.

Lumina si temperatura:
Busuiocul este o plantã iubitoare de cãldurã, nu rezistã nici la cele mai usoare îngheturi. Creste încet si se dezvoltã insuficient la temperaturi pozitive scãzute. Fatã de luminã este mai putin pretentios, dând productii bune chiar si la umbrã.

Flori, frunze, fructe:
Planta este de culoare verde-deschis, pubescentã si puternic aromatã, cu tulpinã erectã, înlatã de 30-70 cm, patru-muchiatã, ramificatã de la bazã si poartã frunze simple, petiolate, asezate opus si decusat, cu limbul oval sau oval-lanceolat, cu suprafaþa netedã sau gofratã si marginea întreagã sau slab dintatã, pe partea inferioarã cu numeroase glande secretoare de uleiuri eterice. Florile sunt mici, zigomorfe, hermafrodite, pentamere, de culoare albã sau roz, dispuse în cime axilare contractate, dând impresia unor verticile. Totalitatea verticilelor false formeazã o inflorescentã asemãnãtoare unui spic întrerupt. Fructele sunt tetraachene mici (600-800 la 1 g), de circa 2 mm lungime si 1 mm în diametru, de culoare brunã-închis sau aproape negre, protejate de caliciu persistent. În mediu umed, fructele devin mucilaginoase.

Solul:
Rezultatele cele mai bune (productii mari si cu un conþinut bogat în uleiuri eterice) se obtin atunci când busuiocul este cultivat pe terenuri însorite, suficient de umede, bogate în humus si elemente nutritive, cu texturã usoarã sau mijlocie, plane sau cu expozitie sudicã sau sud-vesticã, cu reactie neutrã (ph 6,5-7,5).

Udarea:
In perioada de vegetatie are nevoie ca solul sa fie permanent umed.

Ingrãsãminte:
În timpul perioadei de vegetaþie se fac douã fertilizãri : prima fertilizare se aplicã la trei sãptãmâni dupã plantare, iar a doua la douã sãptãmâni dupã prima, administrându-se azotat de amoniu si superfosfat.

Inmultire:
Inmultirea se realizeaza prin seminte.

Boli si dãunãtori:
Pe acelas teren, cultura de busuioc poate reveni dupa 10-12 ani. in caz contrar plantele se imbolnavesc de fuzarioza.

Îngrijire, particularitãti:
Înfiintarea culturii se face prin semãnat direct sau prin rãsad.Semãnatul în câmp se face primãvara dupã ce a trecut pericolul brumelor târzii, la adâncimea de 1,5-2 cm, cu distanta între rânduri de 20 cm pentru soiurile pitice si mai mare (35-70 cm) la cele cu port semiînalt sau înalt. Pentru producerea rãsadurilor se seamãnã în a doua decadã a lunii martie în rãsadnite cu încãlzire biologicã sau în sere înmultitor, folosind circa 6 g seminte la m². Lucrãrile de îngrijire aplicate rãsadurilor sunt cele obisnuite. Nu se repicã.Plantarea rãsadurilor în câmp se face în perioada 25 aprilie -20 mai, la aceleasi distante între rânduri ca si în cazul semãnatului direct, iar între plante pe rând, la 10-12 cm (pentru soiurile cu port pitic) si la 20-25 cm (pentru soiurile cu port semiînalt sau înalt). În prima parte a perioadei de vegetatie, plantele de busuioc se dezvoltã foarte încet si au nevoie de o îngrijire atentã.Lucrãrile de îngrijire constau în prasile mecanice pe intervalele dintre rânduri (de 2-3 ori) si prasile manuale între plante pe rând. Prima prasilã mecanicã se executã la adâncimea de 6-8 cm, iar cea de a doua si a treia la adâncimea de 10-12 cm. Pentru combaterea buruienilor rezultate bune se obtin prin aplicarea erbicidelor. În Rusia cele mai bune rezultate s-au înregistrat prin aplicarea în amestec a erbicidelor Surcopur si Treflan (8 l/ha). La culturile obtinute prin semãnat direct în câmp, când plantele au 6-8 cm înãltime se face rãritul, care coincide, de obicei, cu prima prasilã manualã.

Specii si varietãti:
O. Basilicum, f. Minimum- cu port pitic si frunze mici, cu aromã puternicã, cu tipurile: Viridis- cu frunze verzi, Violaceum- cu frunze de culoare violacee, Viridiscripum- cu frunze verzi si crete si Violacrispum- cu frunze violacee si crete;
O. Basilicum, f. Bulatum- cu frunze bãsicate si îndoite la margine ;
O. Basilicum, f. Comosum- cu tufa piticã si foarte deasã.

Cele mai bogate în uleiuri eterice sunt formele cu frunza micã, dar cele cu frunze mari dau productii duble (Heeger, 1956). Se cunosc si alte specii care sunt apreciate în parfumerie, ca: O. Gratissimum L. si O. Canum Sims. Prima dintre acestea, are o perioadã de vegetatie scurtã (100 zile) se poate cultiva la noi în tarã cu rãsad produs în rãsadniþe calde sau în sere. La noi în tarã se cultivã soiurile Basilica si Geea si populatia localã De Radovanu. Firma danezã Daehnfeldt distribuie, prin SC AGROSEL SRL, soiurile de busuioc Large green si Red rubin, recomandate pentru consum proaspãt, dar si pentru deshidratare, congelare si aromatizarea otetului.

Discutii: Busuioc la ghiveci
http://www.egradini.ro/forum/viewtopic.php?t=824
 
Sus