Nautul - cicer arietinum

mirela06

Active Member
Pt. ca este o planta care nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia noastra, mai ales in zilele de post, am hotarit , mai ales ca am primit de la Sica seminte, sa incerc nu numai sa o folosesc pt. preparate culinare sau ca tratament, dar si sa pun citeva ”cuiburi”, in gradina.

Năut
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cicer arietinum

Clasificare ştiinţifică
Regn: Plantae
Încrengătură: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Subclasă: Rosidae
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Gen: Cicer
Specie: C. arietinum
Nume binomial
Cicer arietinum
L.
v • d • e

Năutul , cunoscut şi sub denumirea de mazărea berbecilor, este o plantă leguminoasă anuală, originară din Asia Mică.

Descriere

Aspectul exterior al acestei plante diferă de cel al mazării prin forma frunzelor şi a păstăii, care de cele mai multe ori închide două sau trei boabe, foarte rar o singură boabă. Boabele năutului sunt asemănătoare cu cele de mazăre, singura deosebire fiind excrescenţa caracteristică a embrionului în formă de cioc, ce se aseamănă cu capul unui berbec; sunt colorate în roz deschis, galben şi foarte rar cafeniu.
Specii şi varietăţi

Năutul face parte din genul Cicer L. care cuprinde mai multe specii. Specia cultivată este Cicer arietinum L. care se împarte în patru subspecii (după G. Popova - 1937):

* Subsp. mediteraneum, (talie: mijlocie; culoare seminţe: albă-gălbuie; MMB=300-500g),
* Subsp.euroasiaticum, (talie: înaltă; culoare seminţe: albicioasă; MMB=200-300g),
* Subsp.asiaticum, (talie: mijlocie; culoare flori: albă, sau mai rar roză; culoare seminţe: albicioasă, roză sau cafenie; MMB=150-200g),
* Subsp.orientale, (plante cu frunze mici, seminţe mici, culoare seminţe: cafenie sau neagră; MMB=100-150g).

După forma şi culoarea seminţelor se deosebesc următoarele varietăţi de năut, (după G. Popova şi A. Pav.) :

* var. bohemico-nigritum, cu seminţe negre, colţuroase - "cap de berbec",
* var. transcaucaziano-carneum, cu seminţe roz-gălbui, rotunjite - "cap de bufniţă,
* var. transcaucaziano-lutescens, cu seminţe galbene, rotunjite,
* var. afganico-roseum, cu seminţe roz, colţuroase,
* var. turkestano-eborinum, cu seminţe galbene, globuloase (ca de mazăre) cu cioc.

Caractere morfologice şi însuşiri fiziologice

Planta de năut este în întregime acoperită de perişori care secretă acid oxalic şi acid malic.

* Tulpina este erectă, (rareori aplecată sau culcată) şi ramificată. Tufa este răsfirată şi are înălţimea cuprinsă între 30 - 70 cm.
* Frunza este imparipenată, cu 10 - 16 foliole mici.
* Florile sunt mici, de culoare albă, galbenă, roz, albastră.
* Păstaia este scurtă şi umflată, de formă ovală sau rombică, de culoare galbenă-deschis, sau uneori violetă-deschis, având 1-3 seminţe.
* Seminţele. Forma seminţelor este neregulat-sferică pânâ la colţuroasă. Pot fi seminţe: globuloase, (ca de mazăre) cu un rostru (cioc); rotunjite, în formă de cap de bufniţă; colţuroase, în formă de cap de berbec. Suprafaţa seminţelor poate fi netedă sau neregulată, zbârcită sau cu asperităţi. Culoarea seminţelor este albă, galbenă, roz, roşcată, brună sau neagră. Mărimea seminţelor este cuprinsă între 6 - 12 mm. MMB variază între 60 - 500 g. Cotiledoanele sunt de culoare galbenă. Hilul este oval.
* Perioada de vegetaţie poate fi de 75 până la 130 zile.

Istoric

A fost introdus, drept cultură, în Evul Mediu, iar în estul Europei, începe să fie cunoscut abia din secolul al XVII-lea. Acum această plantă este cultivată în unele republici din Federaţia Rusă, în Asia Centrală, Africa, India, precum şi în unele ţări din Europa precum Spania, Italia şi Bulgaria. În perioada când Dobrogea făcea parte componentă a Imperiului Otoman şi unde trăia o însemnată comunitate turcă, au existat culturi de năut şi pe teritoriul acestei provincii româneşti, unde verile calde şi secetoase erau prielnice acestei plante. De aici provine si denumirea alternativă de mazăre a berbecilor. Turmele de oi ale mocanilor transilvăneni care transhumau în Dobrogea provocau adesea pagube acestei culturi, fiind hrana preferată a berbecilor.
Importanţă

Năutul este bogat în proteine, săruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier) şi în complexul de vitamine B. Având o concentraţie ridicată de proteine (24%), la care se adaugă şi un procent consistent de hidraţi de carbon şi grăsimi, năutul are o valoare alimentară deosebită, înlocuind în buna parte proteinele din carne.
Utilizare

De la năut se consumă atât păstăile tinere, verzi, preparate ca supe sau mâncăruri, cât şi boabele prăjite şi măcinate care se pot consuma în amestec cu cafea sau chiar ca înlocuitor de cafea.

Năutul este asemănător cu soia şi se poate folosi în prepararea chiftelelor, sarmalelor sau pilafurilor, fiind un foarte bun înlocuitor pentru carne, fiind şi mai gustos decât soia. Boabele de năut fierte, pisate şi apoi amestecate cu pasta din seminţele de susan (denumită şi tahini) la care se adaugă condimente, poartă denumirea de humus sau houmous, un popular fel de mâncare din Orientul apropiat si Balcani. Chiftelele prăjite din făină de năut se numesc falafel, populare mai ales in Liban şi Israel.

Năutul poate constitui chiar un înlocuitor foarte bun pentru cafea. Boabele de năut prăjite şi măcinate au un efect puternic stimulent digestiv şi nervos. Năutul amestecat cu cafea este asociat uneori cu restricţiile alimentare de pe timpul dictaturii lui Ceauşescu, când cafeaua naturală nu era adesea disponibilă ca atare. Cu toate acestea se ştie că din năut şi cicoare se poate realiza o cafea naturală foarte bună pentru copii, pentru a le stimula pofta de mâncare, iar apa de năut care se obţine prin strecurarea boabelor, este un adevarat elixir de sănătate.

Răceala poate fi combătută cu câte un pahar de apă de năut, conferind o stare de vitalitate. Calităţile apei de năut nu se opresc aici, ea fiind apreciată şi ca revigorant masculin, mărind potenţa. Năutul mai este recomandat pentru consum şi datorită faptului că este un aliment nutritiv, diuretic, în astenia fizică şi psihică, şi în convalescenţă.
Cultura năutului

* Cerinţe faţă de climă şi sol.

Temperatura minimă la care germinează seminţele de năut este de 3 - 4 °C. Semănat la 6 - 8 °C, năutul va răsări în maxim 10 zile. După răsărire, poate suporta îngheţul de scurtă durată (până la -6 °C). Năutul se caracterizează printr-o foarte mare rezistenţă la secetă şi la uscăciune, fiind mai rezistent decât mazărea, fasolea şi soia, dar temperatura medie pe timpul perioadei de vegetaţie nu trebuie să depăşească 20 - 21°C. Creşterea este oprită pe timp de secetă, dar se va relua după prima ploaie. O umiditate prea mare a solului, în faza de creştere, are o influenţă negativă asupra producţiei de boabe, favorizând apariţia bolilor criptogamice (în special antracnoza). Năutul se comportă, faţă de lumină, ca plantă de zi lungă, creşterea sa fiind redusă în condiţii de zi scurtă. Solulurile potrivite pentru năut sunt cele cu textură mijlocie, luto-nisipoase sau nisipo-lutoase, bogate în special în calciu, fiind contraindicată utilizarea solurilor cu aciditate mare şi a sărăturilor. Nu sunt recomandate solurile cu textură argiloasă sau cele cu exces de umezeală. Cernoziomurile îndeplinesc toate cerinţele de creştere şi dezvoltare.

* Zone ecologice.

Pentru năut, condiţiile cele mai favorabile de creştere şi dezvoltare sunt cele din zona de sud a ţării. În Dobrogea există o zonă favorabilă în perimetrul localităţilor Negru-Vodă, Adamclisi şi Medgidia, una potrivit de favorabilă la Hârşova, restul teritoriului dobrogean făcând parte din zona mai puţin favorabilă. În Câmpia Română, există condiţii favorabile pentru năut în zona cernoziomului şi puţin favorabile în zona terenurilor sărăturoase, nisipoase, sau a celor joase şi umede. În Moldova, năutul găseşte condiţii bune de creştere şi dezvoltare în partea de sud a Podişului Bârladului şi câmpia de sud a Moldovei. În Banat, zona favorabilă este în câmpia Timişoarei şi Aradului.

* Soiuri de năut.
o Cicero,
o Gulnar.

În cultură există şi populaţii locale: de Lovrin, năutul galben, năutul galben-cafeniu, năutul brun-roşcat, năutul galben de Moldova, etc.

* Asolament.


Numele de năut îşi găseşte etimologia în cuvântul turc nohut de unde mai apoi a intrat în limba română, iniţial în varianta, azi arhaică, năhut. În limba bulgară a intrat sub forma нахут nahut.
Wikispecies
 

ana popa

Member
Am gatit si eu o data naut si chiar are un gust foarte bun. Maine merg sa cumpar faina de naut sa fac mamaliga.
 

mirela06

Active Member
Anicuta, sunt sanatoase si f. bune pt. gatit.
Pe mine m-a servit cineva, cind am fost in vizita, ca mincare de post si pot spune ca m-a incintat gustul.
De aceia sunt asa pornita sa o am ca planta cultivata.
La Severin nu se aduce asa ceva. Ce am gasit, doar linte verde, rar ghimbir, vad ca au aparut si andive, dar in rest...lumea nu se omoara aici cu alte combinatii :rofl:
 
Ai reusit ceva cu nautul cultivat? Anul acesta am pus si noi in gradina vreo 5 sau 7 randuri de naut. Suntem tare tare curiosi sa vedem cum va fi. A prins o perioada buna cand l-am pus, ca a tot plouat si a incoltit repede :) Insa acum, cu zilele astea foarte calduroase, pamantul a prins asa ''o coaja'' si ne era tare tare teama ca nu va iesi. Aseara mi-am scos bunicul din casa si am carat apa in gradina cu galetile, si el a udat (inca nu am montat pompa pentru gradina). In timp ce udam, am descoperit plantute mici, mici de naut. Am fost asa fericita! Sper sa fie nautul, bunicul meu sustine ca ala e! Asteptam sa vedem cum ne descurcam pe parcursul verii cu el!
 
Sus