Miscarea la plantele carnivore si alte curiozitati

Edelweiss

Active Member
Pentru noi, plantele carnivore reprezinta un subiect delicat, deoarece nu stim multe despre ele. Am gasit deunazi un articol pe tema asta a miscarii plantelor carnivore, unde se specifica anumite chestii.
De fapt este vorba de "excitantul" necesar pentru ca ele sa intre in functiune dar si alte curiozitati, sau mai exact clarificari.

Se pare ca aceste plante sunt mai deosebite decat credem...

1. Dionaea
Aceasta planta este ceva deosebit. Miscarea "capcanei" este data de excitarea perilor senzitivi din interiorul capcanei. Aceasta miscare este posibila datorita unei zone in forma de semicerc care functioneaza ca o balama. Aceasta zona, are de-o parte si de alta celule pline de lichid care la excitare capata anumite proprietati: cele dintr-o parte trimit lichidul celulelor din partea opusa, astfel unele celule se comprima, pe cand celelalte se dilata. Rezulta miscarea cunoscuta. Acest mecanism este posibil datorita schimbarii concentratiei de calciu din celule. Excitarea perilor duce la schimbari de compozitie, astfel cantitatea de calciu care ajunge la celula, depasind o anumita concentratie sa declanseze transferul de lichid intre celule...si declansarea miscarii.
Acest lucru poate fi socotit un fel de "creier" al plantei, care o fereste de miscari "in gol", un fel de ratari si consum inutil de energie. Trec ceva secunde pana calciul creste la o anumita concentratie, pentru planta insemnand ca prada este posibil de prins si ca nu este in trecere.

2. Roua cerului
La aceasta planta, miscarea este data de un excitant chimic, nu fizic. Insecta se prinde de perisorii lipiciosi si incepe sa fie digerata datorita substantelor active. O parte ajung scurgandu-se pe frunza care reactioneaza si se ruleaza, definitivand digestia. Nu mai exista excitantul chimic, frunza se deschide iar.

3. Nepenthes
Aici nu se pot mentiona decat cateva chestii. Capacelul canii are rol de a proteja lichidul digestiv din interiorul canii de a fi diluat de apa de ploaie. Este gresita ideea ca trebuie umpluta cana 50 % cu apa distilata pentru a usura digestia. Planta isi creeaza singura acel lichid, fiind sinonim cu lichidul digestiv din stomacul nostru, bazat pe acid clorhidric. Adaugand apa, diluam compozitia, respectiv infometam planta care poate muri.

Alte forme de Nepenthes au capacelul si mai mare, aparand lichidul de gainatul unor pasari care au obiceiul de a se odihni pe planta. Gainatul fiind foarte puternic in ceea ce priveste ingrasamintele fermentate, planta poate muri de "supradoza de droguri" sa ii spun asa...

Exista cateva feluri de Nepenthes la care formarea canii este ceva miraculos. Planta nu formeaza cani decat in urma unui excitant, miscare adica. In nici un caz ploaie, vant...ci numai lovirea ei de un animal care o atinge mergand sau o pasare care se aseaza. Pana atunci, planta asteapta...
 

anasstasia

Active Member
Foarte interesant, Edelweiss. Mie imi plac tare mult plantele carnivore, mi se par fascinante si nu ma las pina nu voi avea toate cele 3 plante amintite de tine.
Daca mai gasesti astfel de informatii....sint persoane interesate sa le citeasca.
 

Edelweiss

Active Member
Metode de prindere a prazii

Ma tot gandeam eu ca fiecare are o metoda separata...si uite ca sunt 5 metode, mai multe specii imbratisand o metoda...

1) Capcana-groapa
(Sarracenia, Nepenthes, Cephalotus, Heliamphora, Darlingtonia, Brocchinia, Catopsis)

2) Capcana-lipicioasa
(Drosera, Pinguicula, Drosophyllum, Byblis, Ibicella/Proboscidea, Roridula, Triphyophyllum)

3) Capcana-cleste
(Dionaea, Aldrovanda)

4) Capcana-aspirator
(Utricularia)

5) Capcana-varsa (cos de pescuit)
(Genlisea, Sarracenia psittacina)

O chestie interesanta: Sarracenia psittacina combina tehnica de la punctele 1 si 5 :D
 
Sus