Scuze de intirziere
Racoarea, este la temperatura din camara sau dulapiorul din bucatarie.Eu asa-i spun pt. ca daca nu are soare, sta mai” la rece”.
Se pot pune si la lumina. Am inteles ca nu-i rau nici asa.
Iata ce am gasit despre germinare:
Semintele pastrate in conditii de umiditate ridicata, in decurs de citeva zile, se inmoaie si incep sa germineze, capatind un gust placut si dulceag.
Germinarea este considerata un proces biologic deosebit de complex, inca insuficient cunoscut. Astfel, atunci cind umiditatea unei seminte creste peste o valoare
limita un numar foarte mare de enzime hidrolizeaza macromoleculele, facindu-le utilizabile organismului uman. Proteinele prezente sub forme greu digerabile sint depliate, modificate si hidrolizate in peptide si hidroacizi usor asimilabile.
Principala glucida de rezerva a semintei, amidonul, este hidrolizat in zaharuri mai simple, ce sint mai usor de utilizat de organism
. Calciul, magneziul, zincul dar si alte macro si microelemente care in saminta ca atare nu pot fi valorificate datorita faptului ca sint legate in complexi neabsorbabili, devin prin germinare, disponibile in cantitati mari
.
Concomitent, se sintetizeaza si o cantitate impresionanta de vitamine. Astfel, vitamina C, dupa 2-3 zile de germinare, atinge un continut ce depateste concentratia din mere de exemplu, iar nivelul vitaminelor din grupa B, creste de doua pina la trei ori. Deasemenea se sintetizeaza o cantitate mare de bioantioxidanti cu rol deosebit
in procesele de oxido-reducere si de protectie a organismului.
Acest „tablou" simplificat al germinarii trebuie completat si cu sinteza hormonilor vegetali ce influenteaza evolutia viitoarei plante: auxinele ce sint hormoni cu rol terapeutic in tratarea si vindecarea multor boli, pentru ca, tot din vechime, oamenii au observat ca semintele germinate au impus „graul germinat", dar si „orzul verde" in strategia unei alimentatii corecte si profilactice. Pentru numarul viitor citeva retete cu griu germinat.
ing. Marilena POPA
Lucerna este minunata. Este o planta care ajuta in multe:
Lucerna (medicago sativa)
Planta medicinala din familia Leguminoase, raspandita in tara noastra, mai putin in zona de nord-vest. Lucerna nu agreaza excesul de umiditate sau solurile acide.
Lucerna are radacina de 1-2 metri. Florile au culoare albastru-violet. Fructul este o pastaie rasucita in spirala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta, recoltata la inceputul infloririi. Planta infloreste din luna mai pana in luna octombrie.
Lucerna contine minerale, vitamine, amidon, glucide, proteine, pectine, tanin, saponine, amine, cumarine, triterpene, carotenoide, purine, steroli, pigmenti, izoflavone, cumestrol,
Planta are proprietati antihemoragice, antianemice, remineralizante.
Lucerna este atat planta medicinala, alimentara dar si furajera. (luat din ”Sfatul medicului”
Aerofagii
Anemie
Anorexie
Antibacterian
Antipiretic
Aparat digestiv
Aparat urinar
Apetit (crestere)
Balonare
Candidoza
Cistita
Deficit Ca, Mg (asim., fixare)
Diaree
Digestie buna
Febra
Gastrita
Hematemeza
Hemoragie digestiva
Hemoragie nazala
Infectii urinare
Laxativ
Litiaza renala
Malabsorbtie
Micoze ale pielii
Prostatita
Ulcer gastroduodenal
Vaginita
Lucerna (Medicago sativa), utilizata in mod obisnuit ca nutret, este folosita de multa vrerne si de medicina populara, pentru efectele sale terapeutice. Frunzele de lucerna contin cantitati mari de beta-caroten, vitaminele A, B, C, D, E, K si U si substante minerale: potasiu, fier, calciu si fosfor. Ultimele doua sunt necesare sistemului osos si danturii.
Datorita continutului crescut de clorofila, lucerna este un detoxifiant foarte bun. Denumirea engleza a lucernei este alfalfa. Acest cuvant de origine araba insearnna "mama tuturor plantelor" si a fost inspirat, probabil, de efectele sale terapeutice si fortifiante.
Se poate utiliza cu mare succes in tulburarile digestive acute si cronice. Se recomanda si in cazurile de balonare, ulcer, anorexie (lipsa poftei de mancare) deoarece contine mari cantitati de vitamina U (la fel ca si varza cruda sau zeama de varza). In ultima vreme se foloseste tot mai frecvent si in tratamentul ulcerului peptic (ulcerul peptic se formeaza la nivelul esofagului, stomacului sau intestinului subtire, ca o consecinta a scaderii rezistentei mucoasei fata de enzimele digestive).
Lucerna are actiune alcalinizanta, neutralizand acidul gastric si, deoarece potenteaza actiunea bacilului Acidophilus, are efect antimicotic. De altfel, lucerna este si un bun laxativ, diuretic si antipiretic (ajuta la scaderea febrei). Extractul de lucerna este foarte indicat si varstnicilor. Fortifica sistemul imunitar si incetineste procesele de imbatranire, creste puterea fizica, pofta de viatia si asigura un somn mai odihnitor. Lucerna este utilizata si in terapia cistitelor acute si cronice, precum si a prostatitelor.
Avand in vedere continutul crescut al lucernei in vitamine liposolubile si faptul ca acestea se acumuleaza in organism, utilizarea lucernei se recomanda doar timp de 2-3 luni, dupa care se va intrerupe. Aceasta recomandare se refera mai ales la persoanele cu afectiuni cronice.
Biologul Frank Boner a denumit lucerna "marele tamaduitor", deoarece, conform cercetarilor sale, a gasit in aceasta planta opt aminoacizi esentiali. In afara de aceste constatari, Boner a demonstrat ca fiecare gram de lucerna contine 8.000 UI de vitamina A si 20.000-80.000 UI de vitarnina K.
Vitamina K previne sangerarile, faciliteaza coagularea sangelui, scade pierderile sangvine excesive din timpul ciclului menstrual. Cei care prezinta frecvent epitaxis (sangerare nazala) isi pot asigura necesarul de vitamina K prin consumul de lucerna. Cateodata, o diaree poate indica carenta de vitamina K.
Atentie! Dupa un consum de 2-3 luni se recomanda o pauza de o luna. Cei care urmeaza un tratament cu anticoagulante pot consuma extract de lucerna sau alte produse cu vitamine K numai dupa sfatul medicului.
Luat din ”Terapii naturiste”
Semintele de lucerna le-am luat din Severin de la magazinul fitosnitar, dar aduc uneori si la cel veterinar.
.
