gino
Member
Gen intalnit aproape fara exceptie in toate colectiile, dar si printre alte plante ale iubitorilor de flori din toata lumea.
Echinopsis este apreciat si iubit in primul rand pentru florile mari si parfumate, dar si pentru faptul ca nu este o planta pretentioasa si se adapteaza destul de usor unor conditii chiar mai vitrege de cultura.
Este primul cactus cu care am intrat in contact direct pe vremea cand eram elev la generala, acolo unde existau cateva exemplare foarte mari, in ghivece de ceramica amplasate pe pervazele ferestrelor cu orientare sudica. Nemiscate de ani de zile, plantele isi vedeau de treaba, crescand lent dar armonios si inflorind vara destul de masiv.
Primul cactus "al meu" a fost un butas de la unul din acei Echinopsisi de la generala. Mi-a fost daruit.
Surpriza a fost mare pentru mine, dar si pentru parintii mei, in momentul cand "micutul ghem" a facut prima floare.
Ce uimire, ce incantare, toti priveam fascinati floarea imensa care, parca era infipta in trunchiul plantei...
O fi avand miros, ne intrebaram dupa momentele de uluiala...
Ei bine, da, avea si miros, si inca ce miros...o adevarata delectare olfactiva, un parfum pe care am fi vrut sa-l simtim permanent in nari...
Acesta a fost inceputul, momentul zero, momentul cand nu stiam ca peste ani voi avea o colectie de cactusi...si permanent mainile pline de ...tepi !, pardon !, spini, ca sa nu se supere Carmen.
Echinopsais are un ritm destul de bun de crestere, daca are un substrat adecvat si expunere ideala.
Poate sa infloreasca dupa 3 - 4 ani de la aparitia din samanta si ceva mai repede daca planta este obtinuta din butas inradacinat.
Florile sunt mari si in general albe sau roz la speciile comune si sunt sustinute de tije florale lungi de 20 - 30 de centimetrii.
Exista o multime de hibrizi si cultivari ( si continua sa apara si altii ) cu flori incredibil de frumoase prin colorit si combinatii cromatice uluitoare.
Sunt colectionari care nu dau nicio importanta acestor hibrizi si cultivari, considerand ca aceste plante lipsite de personalitate ( field number ), nu au prea mare importanta si nici valoare.
Dimpotriva, altii le vaneaza pur si simplu, pentru caracteristicile iesite din comun ale florilor.
Sa nu intram totusi in prea multe amanunte pe tema acestor asa zise "disensiuni" cactusistice si sa ramanem la frumusetea florilor.
Echinopsisi sunt plante auto-sterile, deci nu pot produce seminte decat daca florile sunt polenizate cu elementele polenizatoare ale altor flori de Echinopsisi din baze diferite.
Remarcabil este faptul ca florile "se asteapta" unele pe altele pentru a inflori in acelasi timp, aceasta reprezentand probabil o adaptare in vederea perpetuarii speciei.
Daca intr-o colectie sunt mai multe ghivece cu Echinopsisi, plante mature, se observa cu usurinta ca formarea bobocilor florali se produce aproximativ in aceeasi perioada de timp, iar inflorirea este in majoritatea cazurilor sincrona. Este uluitor cum pot sa faca acest lucru si se pare ca singular in lumea mirifica a cacteelor.
Echinopsis poate sa produca foarte usor hibrizi cu Lobivia, cu care se inrudeste genetic. Majoritatea hibrizilor existenti aparetin acestor incrucisari intre Echinopsis si Lobivia / Chamaelobivia si asa mai departe.
Iata un Echinopsis cu floare galbena din colectia unui bun prieten.
Planta provine de la mine si probabil este un cultivar.
http://micutu.sunphoto.ro/Cactusi_2009/ ... UFQNJLGQZO
Si tot de la prietenul meu, un alt cultivar : Echinopsis cv. "Imperial"
Planta provine tot de la mine.
http://micutu.sunphoto.ro/Vara_cu_flori ... MKAEQCBKLE
Ca si in alte domenii horticole, sunt oameni care si-au facut un scop in viata in ceea ce priveste studierea si producerea hibrizilor.
Un exemplu edificator :
http://www.wessner-kakteen.de/galerie.p ... en&seite=1
Mai sunt multe lucruri de zis despre "batranul" Echinopsis, dar acum va las si pe voi si mai vedem...
Echinopsis este apreciat si iubit in primul rand pentru florile mari si parfumate, dar si pentru faptul ca nu este o planta pretentioasa si se adapteaza destul de usor unor conditii chiar mai vitrege de cultura.
Este primul cactus cu care am intrat in contact direct pe vremea cand eram elev la generala, acolo unde existau cateva exemplare foarte mari, in ghivece de ceramica amplasate pe pervazele ferestrelor cu orientare sudica. Nemiscate de ani de zile, plantele isi vedeau de treaba, crescand lent dar armonios si inflorind vara destul de masiv.
Primul cactus "al meu" a fost un butas de la unul din acei Echinopsisi de la generala. Mi-a fost daruit.
Surpriza a fost mare pentru mine, dar si pentru parintii mei, in momentul cand "micutul ghem" a facut prima floare.
Ce uimire, ce incantare, toti priveam fascinati floarea imensa care, parca era infipta in trunchiul plantei...
O fi avand miros, ne intrebaram dupa momentele de uluiala...
Ei bine, da, avea si miros, si inca ce miros...o adevarata delectare olfactiva, un parfum pe care am fi vrut sa-l simtim permanent in nari...
Acesta a fost inceputul, momentul zero, momentul cand nu stiam ca peste ani voi avea o colectie de cactusi...si permanent mainile pline de ...tepi !, pardon !, spini, ca sa nu se supere Carmen.
Echinopsais are un ritm destul de bun de crestere, daca are un substrat adecvat si expunere ideala.
Poate sa infloreasca dupa 3 - 4 ani de la aparitia din samanta si ceva mai repede daca planta este obtinuta din butas inradacinat.
Florile sunt mari si in general albe sau roz la speciile comune si sunt sustinute de tije florale lungi de 20 - 30 de centimetrii.
Exista o multime de hibrizi si cultivari ( si continua sa apara si altii ) cu flori incredibil de frumoase prin colorit si combinatii cromatice uluitoare.
Sunt colectionari care nu dau nicio importanta acestor hibrizi si cultivari, considerand ca aceste plante lipsite de personalitate ( field number ), nu au prea mare importanta si nici valoare.
Dimpotriva, altii le vaneaza pur si simplu, pentru caracteristicile iesite din comun ale florilor.
Sa nu intram totusi in prea multe amanunte pe tema acestor asa zise "disensiuni" cactusistice si sa ramanem la frumusetea florilor.
Echinopsisi sunt plante auto-sterile, deci nu pot produce seminte decat daca florile sunt polenizate cu elementele polenizatoare ale altor flori de Echinopsisi din baze diferite.
Remarcabil este faptul ca florile "se asteapta" unele pe altele pentru a inflori in acelasi timp, aceasta reprezentand probabil o adaptare in vederea perpetuarii speciei.
Daca intr-o colectie sunt mai multe ghivece cu Echinopsisi, plante mature, se observa cu usurinta ca formarea bobocilor florali se produce aproximativ in aceeasi perioada de timp, iar inflorirea este in majoritatea cazurilor sincrona. Este uluitor cum pot sa faca acest lucru si se pare ca singular in lumea mirifica a cacteelor.
Echinopsis poate sa produca foarte usor hibrizi cu Lobivia, cu care se inrudeste genetic. Majoritatea hibrizilor existenti aparetin acestor incrucisari intre Echinopsis si Lobivia / Chamaelobivia si asa mai departe.
Iata un Echinopsis cu floare galbena din colectia unui bun prieten.
Planta provine de la mine si probabil este un cultivar.
http://micutu.sunphoto.ro/Cactusi_2009/ ... UFQNJLGQZO
Si tot de la prietenul meu, un alt cultivar : Echinopsis cv. "Imperial"
Planta provine tot de la mine.
http://micutu.sunphoto.ro/Vara_cu_flori ... MKAEQCBKLE
Ca si in alte domenii horticole, sunt oameni care si-au facut un scop in viata in ceea ce priveste studierea si producerea hibrizilor.
Un exemplu edificator :
http://www.wessner-kakteen.de/galerie.p ... en&seite=1
Mai sunt multe lucruri de zis despre "batranul" Echinopsis, dar acum va las si pe voi si mai vedem...
) care il aveam de la Gino cu denumirea de Lobivia megacarpa, iar la el nu a vrut sa infloreasca. Cand am vazut ca are boboc, am stat cu ochii pe el si m-am prins de ce nu a vazut floarea! Pentru ca era nocturna! 