Edelweiss
Active Member
Acest text este o povestire gasita si tradusa de mine. Este vorba despre carnivore si alte plante, in turbaria construita in propria gradina.
[...] Si asa m-am hotarat sa am propria turbarie in gradina. Ma fascinau carnivorele dar si alte plante de turbarie.
La inceput, am inceput sa studiez o gramada de literatura; fiecare librarie si biblioteca din oras a fost cercetata in amanuntime. Dupa acest studiu imens, caci gasisem destule carti, imi fu din ce in ce mai clar ca nu pot ajunge si la alte cercetari ale altor autori mai de demult. Am gasit numai o lista cu nume de plante de turbarie...o lista destul de mica, dar asta era tot ce gasisem si nu imi mai trebuia altceva! Cu toate astea, nicaieri, nici pe internet nu am gasit ceva despre constructia unei turbarii in gradina, ci numai franturi mici despre terarii.
Dupa ce am ales in curte un colt de 3 mp, am inceput sa sap pamantul pana la 40 cm adancime. Imediat ce am terminat, "groapa", asa cum o numeam, a fost acoperita cu o folie de iaz de 0,5 mm grosime si am pus turba alba pe care am presat-o cu mainile. Ca sa redau cat mai fidel peisajul natural, am inchipuit niste adancituri in turba, care atunci cand am pus apa, s-au transformat in mici baltoace. In cele din urma am pus si o radacina uscata de copac, drept ornament si sa dea impresie de vechime. Apoi am inceput plantarea. Primele probleme le-am avut la sfarsitul lunii mai, cand a fost soare si s-au evaporat 8 cm de apa, asa ca am fost nevoit sa umplu turbaria cu apa de robinet si apa de fantana. Cu apa au venit si problemele! Cum noi suntem departe de reteaua nationala de alimentare cu apa, suntem dependenti de apa din zona, rauri, izvoare, fantani. Nu credeam ca apa dura, plina de calcar, poate dauna atat de mult turbariei. Cu un asemenea dusman, calcarul, nu putea sa ii mearga bine turbariei mele!
In decursul a cateva saptamani, s-au ivit schimbari majore in viata turbariei, atat in viata plantelor cat si a turbei insasi. Apareau mereu portiuni albe care se tot intindeau pe suprafata turbei si pe plante, lucru care m-a ingrozit. Primele plante care au murit au fost Drosera. Acum imi dadeam seama ca apa are un rol principal: apa insasi hotara daca va fi turbarie de campie, turbarie de sol calcaros sau pur si simplu o mlastina.
Imi puneam mereu intrebarea cum sa mentin apa in turbarie fara sa ma chinui prea mult, caci la noi in zona nu aveam vreo turbarie din care sa iau apa.
Intr-o zi imi veni o idee, atunci cand am intrat in garaj, care avea si o magazie. Privirea imi cazu pe niste cutii care serveau initial transportarii florilor si in primul rand erau de plastic, bucuria mea. Cum stateau ele degeaba, m-am gandit sa le dau o noua utilizare. Ma gandeam sa le pun direct pe folie ca sa creez spatii goale in turbaria mea, asa faceam rost de mai mult spatiu pentru apa si as fi folosit mai putina turba! Uraaaaa!!!
Cel putin rezolvam problema apei ca durata. Zis si facut! Intr-o saptamana a fost gata si a doua turbarie. Aceasta turbarie avea 24 mp. Acum avand experienta prime turbarii, am pus pe fundul gropii nisip fin si apoi am pus folia de iaz. Am gaurit acele recipiente de plastic si le-am aranjat conform dorintelor mele: plantele cu radacini firave si scurte isi aveau locul deasupra acelor recipiente, plantele cu radacini lungi isi vor trai viata infigandu-si radacinile in turba dintre recipiente.
Am pus pe fundul gropii 10-15 cm de nisip fin iar deasuora turba alba, avand grija sa nu fac greseala catastrofala sa amestec straturile...ar fi fost un dezastru! In final trebuie sa ia nastere 2 straturi: dedesubt nisip, deasupra turba. Recipientele au fost montate in nisip ca sa nu pluteasca, apoi golurile le-am umplut cu turba deja umezita inainte. Am tasat turba bine si se dovedi ca 20-25 cm stratul de turba a fost indeajuns de bun.
Nu aveam cum sa plantez inca ceva, caci lipsea umiditatea necesara. In primul rand trebuia sa sortez florile, caci unele prefera umiditate mai mare, altele mai putina. De aceea cele care prefera umiditate mai scazuta isi vor avea locul in zonele cu turba tasata mai mult si pe teren mai inalt.
Am plantat mai intai speciile de Drosera, apoi: Andromeda glaucophylla, Aretusa bulbosa (orhidee), Calopogon tuberosus (orhidee), Cypripedium acaule, Drosera anglica, intermedia, rotundifolia, hybrida...Ledum palustre, Erica tetrafix, Ledum groenlandicum, Pogonia ophioglossoides (orhidee), tot felul de Sarracenia (flava, purpurea,) sphagnum, Utricularia vulgaris si altele. Acum...orhideea Pogonia are nevoie de "picioare super-umede" si Sarraceniile pentru care niciodata umiditatea nu are limite maxime isi gaseau loc impreuna, in baltoace era Utricularia, pe malurile mai inalte ale baltoacelor se aflau Menyanthes trifoliata...toate plantele au fost aranjate in functie de necesitati de apa, inflorire, marime...
[...] Si asa m-am hotarat sa am propria turbarie in gradina. Ma fascinau carnivorele dar si alte plante de turbarie.
La inceput, am inceput sa studiez o gramada de literatura; fiecare librarie si biblioteca din oras a fost cercetata in amanuntime. Dupa acest studiu imens, caci gasisem destule carti, imi fu din ce in ce mai clar ca nu pot ajunge si la alte cercetari ale altor autori mai de demult. Am gasit numai o lista cu nume de plante de turbarie...o lista destul de mica, dar asta era tot ce gasisem si nu imi mai trebuia altceva! Cu toate astea, nicaieri, nici pe internet nu am gasit ceva despre constructia unei turbarii in gradina, ci numai franturi mici despre terarii.
Dupa ce am ales in curte un colt de 3 mp, am inceput sa sap pamantul pana la 40 cm adancime. Imediat ce am terminat, "groapa", asa cum o numeam, a fost acoperita cu o folie de iaz de 0,5 mm grosime si am pus turba alba pe care am presat-o cu mainile. Ca sa redau cat mai fidel peisajul natural, am inchipuit niste adancituri in turba, care atunci cand am pus apa, s-au transformat in mici baltoace. In cele din urma am pus si o radacina uscata de copac, drept ornament si sa dea impresie de vechime. Apoi am inceput plantarea. Primele probleme le-am avut la sfarsitul lunii mai, cand a fost soare si s-au evaporat 8 cm de apa, asa ca am fost nevoit sa umplu turbaria cu apa de robinet si apa de fantana. Cu apa au venit si problemele! Cum noi suntem departe de reteaua nationala de alimentare cu apa, suntem dependenti de apa din zona, rauri, izvoare, fantani. Nu credeam ca apa dura, plina de calcar, poate dauna atat de mult turbariei. Cu un asemenea dusman, calcarul, nu putea sa ii mearga bine turbariei mele!
In decursul a cateva saptamani, s-au ivit schimbari majore in viata turbariei, atat in viata plantelor cat si a turbei insasi. Apareau mereu portiuni albe care se tot intindeau pe suprafata turbei si pe plante, lucru care m-a ingrozit. Primele plante care au murit au fost Drosera. Acum imi dadeam seama ca apa are un rol principal: apa insasi hotara daca va fi turbarie de campie, turbarie de sol calcaros sau pur si simplu o mlastina.
Imi puneam mereu intrebarea cum sa mentin apa in turbarie fara sa ma chinui prea mult, caci la noi in zona nu aveam vreo turbarie din care sa iau apa.
Intr-o zi imi veni o idee, atunci cand am intrat in garaj, care avea si o magazie. Privirea imi cazu pe niste cutii care serveau initial transportarii florilor si in primul rand erau de plastic, bucuria mea. Cum stateau ele degeaba, m-am gandit sa le dau o noua utilizare. Ma gandeam sa le pun direct pe folie ca sa creez spatii goale in turbaria mea, asa faceam rost de mai mult spatiu pentru apa si as fi folosit mai putina turba! Uraaaaa!!!
Cel putin rezolvam problema apei ca durata. Zis si facut! Intr-o saptamana a fost gata si a doua turbarie. Aceasta turbarie avea 24 mp. Acum avand experienta prime turbarii, am pus pe fundul gropii nisip fin si apoi am pus folia de iaz. Am gaurit acele recipiente de plastic si le-am aranjat conform dorintelor mele: plantele cu radacini firave si scurte isi aveau locul deasupra acelor recipiente, plantele cu radacini lungi isi vor trai viata infigandu-si radacinile in turba dintre recipiente.
Am pus pe fundul gropii 10-15 cm de nisip fin iar deasuora turba alba, avand grija sa nu fac greseala catastrofala sa amestec straturile...ar fi fost un dezastru! In final trebuie sa ia nastere 2 straturi: dedesubt nisip, deasupra turba. Recipientele au fost montate in nisip ca sa nu pluteasca, apoi golurile le-am umplut cu turba deja umezita inainte. Am tasat turba bine si se dovedi ca 20-25 cm stratul de turba a fost indeajuns de bun.
Nu aveam cum sa plantez inca ceva, caci lipsea umiditatea necesara. In primul rand trebuia sa sortez florile, caci unele prefera umiditate mai mare, altele mai putina. De aceea cele care prefera umiditate mai scazuta isi vor avea locul in zonele cu turba tasata mai mult si pe teren mai inalt.
Am plantat mai intai speciile de Drosera, apoi: Andromeda glaucophylla, Aretusa bulbosa (orhidee), Calopogon tuberosus (orhidee), Cypripedium acaule, Drosera anglica, intermedia, rotundifolia, hybrida...Ledum palustre, Erica tetrafix, Ledum groenlandicum, Pogonia ophioglossoides (orhidee), tot felul de Sarracenia (flava, purpurea,) sphagnum, Utricularia vulgaris si altele. Acum...orhideea Pogonia are nevoie de "picioare super-umede" si Sarraceniile pentru care niciodata umiditatea nu are limite maxime isi gaseau loc impreuna, in baltoace era Utricularia, pe malurile mai inalte ale baltoacelor se aflau Menyanthes trifoliata...toate plantele au fost aranjate in functie de necesitati de apa, inflorire, marime...