Boli ale pomilor fructiferi

  • Autor subiect Anonymous
  • Dată pornire
A

Anonymous

Guest
O posibila intrebuintare pentru iasca: un prieten a fixat-o pe pereti (in curte) si o foloseste ca suport pentru ghivece.
 

ACHIMENES

Member
Tratamente chimice recomandate pentru agris si coacaz

1 Repaos vegetativ
Păduchele de San Jose,ouă hibernale, acarieni,defoliatoare
Oleockalux 1,5%, Applaud 0,025% plus ulei horticol 0,2%, polisulfură de bariu 6%
2 Umflarea mugurilor
Acarieni, ouă hibernale
Turdacupral 0,4%, polisulfură de bariu 6% plus insecticid: Sintox 0,2%, Sumialpha 0,4%
3 Înfrunzire
Antracnoză, făinare, acarieni, afide
Topsin M 0,1%, Metoben 0,1%, Captadin 0,25% plus Neoron 0,1%, Danirun 0,06%, Nissorun 0,04%
4 La apariţia inflorescenţelor
Făinare, antracnoză, sfredelitor, defoliatoare
Metoben 0,1% , Topsin M 0,1% Karatane 0,2% , Saprol 0,12%, Rubigan 0,04% plus Sintox 0,2%, Mospilan 0,02%, Victenon 0,05%
5 La extensia inflorescenţelor Idem 4
Alte combinaţii de pesticide pentru a nu crea rezistenţă
6 La înflorire
Făinare, antracnoză, rugină, sfredelitor, defoliatoare
Topaz 0,1%, plus Anvil 0,04%, Tilt 0,02% Dithane M 0,2%, Nissorun 0,05% plus Zolone 0,2%, Karate 0,02%, Fastac 0,08%
7 La mărimea normală a fructelor
Idem 4 plus păduchele de San Jose
Tilt 0,02%, Topaz 0,1%, Applaud 0,05%, Actelic 0,2%, Decis 0,05%
8 După recoltare
Idem 7
Ziram 0,4%, Captadin 0,25% , Carbetox 0,5% plus Applaud 0,05%, Danirun 0,06%, Nissorun 0,04%
 

ACHIMENES

Member
Bolile agrisului si coacazului

VIROZE

1. INGALBENIREA NERVURILOR
Simptome
Pe frunze, de-a lungul nervurilor principale, apar benzi galbene si adesea clarifierea nervurilor. Frunzele cresc asimetric, se deformeaza, devin partial sau total clorotice. Simptomele sunt bine evidentiate pe vreme racoroasa.
La temperaturi ridicate, in cursul verii, simptomele sunt mascate sau mai putin evidente.
Transmitere
Prin material de inmultire infectat, iar diseminarea in cursul vegetatiei are loc prin numeroase specii de afide.
Prevenire
- folosirea de material liber de virus, la plantare
- eliminarea din cultura a plantelor bolnave, primavara
- combaterea afidelor

MICOZE
1. FAINAREA AMERICANA A AGRISULUI
Simptome
Pe toate organele verzi ( frunze, lastari, fructe ) apare o pasla alba, pulverulenta. Mai tarziu pasla se inchide la culoare, devenind bruna-negricioasa. Ca urmare a atacului, frunzele raman mici, se usuca si cad, oricum nu formeaza muguri de rod.
Fructele avand pielita brunificata in urma atacului, crapa, apoi se usuca ( pe vreme secetoasa ) sau putrezesc ( pe timp umed ), recolta fiind compromisa.
Transmitere
Se face prin miceliul de pe lastari, adapostit in muguri.
Prevenire
- folosirea de cultivare rezistente sau tolerante la aceasta boala
- in perioada de repaus se recomanda taierea si arderea lastarilor atacati, ingroparea prin aratura a frunzelor cazute si tratamente cu zeama sulfocalcica
- in cursul vegetatiei, se fac tratamente pe baza de sulf, se continua cu produse organice de contact si cu produse sistemice.

2. ANTRACNOZA
Simptome
Apare pe frunze, mai rar pe lastari si fructe. Pe limbul foliar apar pete rotunde 1-2 mm diametru, brune, cu un punct crustos, cenusiu-albicios, in centru. La atac puternic, frunzele se ingalbenesc si cad prematur, ducand la desfrunziirea plantelor, inca din luna august. Lastarii atacati prezinta pete brune si se deformeaza.
Fructele cu atac la peduncul, se usuca si cad.
Transmitere
Se face prin lastarii atacati si prin frunzele cazute.
Prevenire
- folosirea de cultivare rezistente sau tolerante la aceasta boala
- in perioada de repaus se recomanda taierea si arderea lastarilor atacati, ingroparea prin aratura a frunzelor cazute
- tratamente chimice

3. RUGINA COACAZULUI
Simptome
In cursul verii, pe frunze apar pete colturoase, rosiatice sau violacee, pe care se formeaza pustule galbene-portocalii, iar, mai tarziu, coloane brune, de 2 mm inaltime, dispuse in cercuri. Frunzele puternic atacate cad prematur, ca urmare, fructele raman mici, tari, zbarcite.
Transmitere
Se face prin lastarii atacati si prin frunzele cazute.
Prevenire
- folosirea de cultivare rezistente sau tolerante la aceasta boala
- pinii atacati ( una dintre fazele de dezvoltare a bolii are loc pe pin ) trebuie distrusi.
- tratamente chimice


ALTE BOLI LA COACAZ SI AGRIS

1. FAINAREA EUROPEANA
Spre deosebire de fainarea americana, pe organele plantelor apare un puf alb, dar acesta nu se mai innegreste. Se combate la fel.

2. CANCERUL BACTERIAN
Tumori aparute la nivelul radacinii si la baza tulpinii, in zona coletului, mai rar pe trunchi. La inceput acestea sunt mici, lucioase, moi, avand culoarea alba.
Treptat excrescentele se modifica, crescand in dimensiuni, capata aspect rugos, ondulat, asemanator inflorescentei de conopida. Culoarea devine bruna, iar consistenta tare.
Ca urmare a atacului, arbustul se dezvolta slab, ramanand in urma cu dezvoltarea.
Frunzele sunt usor clorozate si ingustate. Recolta va fi de calitate inferioara.
Transmitere
Se face prin material infectat, folosit la plantare si prin intermediul apei, uneltelor ( folosite la cizelare radacinilor) , daunatorilor din sol, pe incaltamintea muncitorilor sau pe picioarele animalelor.
Prevenire
- combaterea daunatorilor din sol
- evitarea terenurilor infestate
- pomii depistati cu tumori, vor fi distrusi prin ardere
- pe parcelele in care s-a depistat atacul, se vor cultiva cereale sau lucerna, timp de 2-3 ani.

3. PATAREA CENUSIE ( SEPTORIOZA )
Pe runze apar pete rotunde cu centrul cenusiu si bordura purpurie. La suprafata petelor se observa aparitia de punctisoare negre. Frunzele atacate se usuca si cad.
Pentru combaterea bolii se iau aceleasi masuri ca la bolile de mai sus.

4. MUCEGAIUL CENUSIU
Apare pe fructe, in cursul transportului si valorificarii. Se recomanda o buna aerisire si pastrarea fructelor la temperature scazute.
 

ACHIMENES

Member
Astazi fiind o zi destul de calda, am facut tratament la agris cu Oleocarbetox Super.
Vis a vis de faptul ca Oleocarbetoxul a fost interzis de UE spre a fi utilizat, de fapt se interzice substanta activa care este malationul......acest produs facea parte din grupa a III a de toxicitate......poate vor sa ne protejeze, obligandu-ne la folosirea doar a produselor din grupa IV de toxicitate ........sau or fi alte ratiuni de natura...economica :? :? :?
 

ACHIMENES

Member
În pomicultură, se cunosc cazuri de rezistenţă a unor populaţii de Mysus persicae (păduchele verde al piersicului) faţă de paration, malation, etc., de acarieni faţă de paration, etion şi fencaptan, ale ciupercilor ce cauzează rapănul mărului (Venturia inaequalis) şi perilor (Venturia pirina) faţă de fungicidele din grupa benzimidazolilor, a ciupercilor ce cauzează putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) şi moniliozelor (Monilinia sp.) faţă de fungicidele dicarboximidice, etc (Alexandri Al., 1982).
Apariţia populaţiilor rezistente la pesticide, duce uneori la mărirea dozelor şi frecvenţei tratamentelor, ceea ce determină o creştere a reziduurilor acestora în sol şi plantă, deci la o poluare mai mare........deci, ce ne facem???
 

ACHIMENES

Member
Azi am sortat ramurile taiate cu o saptamana in urma......crengutele subtiri, maruntite si puse la platforma de compost iar ramurile mai groase, taiate la 30 cm, taman bune de aprins focul la gratar.
Nimic nu se arunca......cum am vazut azi o vecina dusa rau, ea dadea foc la ramuri , la frunze si la iarba uscata.......of of, in ritmul asta nu stiu unde vom ajunge.
Inca un pont.....eu cenusa ramasa de la gratar o iau frumusel si o imprastii prin gradina, ea fiind o sursa ecologica de ingrasamant cu K (potasiu).
De fapt am deschis acest subiect pentru ca am gasit pe ramurile unui mar un atac ingrozitor, nu exagerez deloc, un atac combinat de paduche lanos si San Jose, ramurile prezinta rani si gome mari si urate iar daca se face o sectiune prin ramul atacat, vasele libero lemnoase sunt necrozate.
Revin cu poze
 
A

Anonymous

Guest
Ma lasi ACHImenes sa trec si la compost postarea asta,ca poate nu stim toti acest amanunt si e folositor.
 

simali

Member
Am cumparat un teren pe care se gaseste un mar batran. Interesant contorsionat... mi-a placut asa... vizual. In aceasta primavara am descoperit ca unele buchetele de frunze tinere ies oarecum contorsionat, lipite intre ele. Am rupt buchetelul de frunze care era oarecum tare la atingere si cand l-am desfacut, am observat un viermisor maroniu viu, gras si fericit. Marul are foarte multe astfel de ”lighioane”. Aveti idee ce-o fi?

Mentionez ca am facut inainate de inmugurire stropirile cu zeama bordeleza si cu solutie uleioasa.
 

gomez99

Well-Known Member
am descoperit in citeva locuri pe ramurile ciresului meu aceste escrescente. stie cineva ce ar putea fi?
 

danero2004

Well-Known Member
Moderator
Cum se poate repara o invazie masiva la basicarea piersicului. Fructele nu au apucat sa fie atacate dar frunzele doar cele noi par sa inceapa sa fie ok , in rest tot pomul e basicat :roll:
 

Floria

Active Member
Si piersicul meu este la fel si Nectarinul de asemeni, insa eu ma simt vinovata ca nu i-am stropit cu nimic.
 

haplea82

Member
nu ai ce sa-i faci.frunzele basicate vor cadea si vor aparea frunze noi ,normale.frunzele ,toate,trebuiesc strinse toamna,dupa ce au cazut.trebuieste stropit toamna dupa caderea frunzelor,iarna (stropirea\ albastra) si primavara in momentul in care se unfla mugurii + tratament preventiv impotriva acestei boli. taierile se vor face dupa culesul fructelor pt a preveni infectarea prin ranile proaspete primavara.daca primavara este rece ,cum a fost anul acesta ,problema va reveni
 

danero2004

Well-Known Member
Moderator
Azi am jumulit parte mare din ele si am citit ca trebuie sa l fertilizez si sa l ud ceva mai bine zilele astea , cred ca asa o sa incerc.

De fapt nu stiu ce trebuie facut dupa ..."faza operatorie" a stropitului
 

haplea82

Member
da,trebuie udat si fertilizat pt ca socul cresterii de noi frunze sa fie cit mai mic.boala,o data instalata,nu prea mai poate fi oprita in acel an.frunzele basicate vor cadea singure ,ciuperca nu prolofereaza atunci cind temperaturile sint suficient de ridicate.de aceea frunzele terminale sint normale,temperatura a crescut in ultimele zile
 
Sus