ghia_don
Active Member
Mama mea nu pune semintele la umflat, ci asa cum sint ele direct in pamint...stiu asta pentru ca totdeauna o ajut cind pune in gradina.
Bobul creste destul de inalt, cam 60-70 cm, dar n-are nevoie de tutori pentru ca tulpina e destul de batoasa.
Plantele sint foarte iubite de afide, asa ca trebuie sa stai cu ochii pe ele si sa actionezi la timp.
Bobul creste destul de inalt, cam 60-70 cm, dar n-are nevoie de tutori pentru ca tulpina e destul de batoasa.
Plantele sint foarte iubite de afide, asa ca trebuie sa stai cu ochii pe ele si sa actionezi la timp.
mirela06
Active Member
Multumesc draga Ghia.
Si sotul a avut la tara, f.f. demult asa ceva si s-a bucurat sa le insaminteze, dar ca si mami tau le-a pus direct in pamint.
Mi-a spus ca din frunze se fac, in amestec cu alte legume salate bune, ciorbe si din fructela fragede(adica pastai)mincare, ciorbe, etc.Din cele uscate, am aflat eu si stiu ce preparate sa fac
In ceea ce privesc afidele mi-a spus de plantele bob ca sunt bune ”primitoare” pt. asa ceva dar va avea el grija sa puna in toata gradina busuioc iar eu voi stropi preventiv cu ceai concentrat din urzica si coada-calului.
Inaltimea lor poate sa varieze de la 60 la 150 cm. numai sa le dai apa , ingrasamint si curatenie, ceea ce oricum noi facem la toate plantele din gradina fie ele legume, fructe sau flori
Si sotul a avut la tara, f.f. demult asa ceva si s-a bucurat sa le insaminteze, dar ca si mami tau le-a pus direct in pamint.
Mi-a spus ca din frunze se fac, in amestec cu alte legume salate bune, ciorbe si din fructela fragede(adica pastai)mincare, ciorbe, etc.Din cele uscate, am aflat eu si stiu ce preparate sa fac
In ceea ce privesc afidele mi-a spus de plantele bob ca sunt bune ”primitoare” pt. asa ceva dar va avea el grija sa puna in toata gradina busuioc iar eu voi stropi preventiv cu ceai concentrat din urzica si coada-calului.
Inaltimea lor poate sa varieze de la 60 la 150 cm. numai sa le dai apa , ingrasamint si curatenie, ceea ce oricum noi facem la toate plantele din gradina fie ele legume, fructe sau flori
Floria
Active Member
Eu pe ce planeta traiesc ? nu am vazut si nu am mancat niciodata BOB. Am crescut in sudul tarii iar parintii mei aveau de toate in gradina lor de 5000 mp. Am avut o copilarie foarte indestulata de ce oare nu aveau si BOB ? Dar nici pe la piata nu am vazut niciodata in Bucuresti, creste doar intr-o anumita zona a tarii ? are nevoie de clima mai rece ? Offff, prea multe intrebari, unde se gasesc seminte de Bob ? dupa cat ati vorbit de el as gati si eu de toate ca voi.
Flori asa cum am spus la inceputul acestui topic din el eu faceam margele in studentie.
Cumparam la vremea aceea de la plafare.Apoi am vazut in magazinele deschise de arabi.
In piete nu am vazut niciodata.Incearca la astfel de magazine .Mai mult ca sigur ca vei gasi..........
Cumparam la vremea aceea de la plafare.Apoi am vazut in magazinele deschise de arabi.
In piete nu am vazut niciodata.Incearca la astfel de magazine .Mai mult ca sigur ca vei gasi..........
Pentru Floria
http://gastronomie.ele.ro/Mazare_linte_ ... -a589.html
http://www.rodulpamantului.ro/legume-ui ... IV_18.html
In Moldova se cultiva mai mult.
http://gastronomie.ele.ro/Mazare_linte_ ... -a589.html
http://www.rodulpamantului.ro/legume-ui ... IV_18.html
In Moldova se cultiva mai mult.
Floria
Active Member
Multumesc Gabiuta, multumesc Mnina, m-ati lamurit. Din cele spuse de voi si din site-urile expuse mi-am dat seama ca am mancat Bob la o familie de arabi care erau vecinii mei si mi-a placut foarte mult. Am mancat boabe fierte cu scobitoarea, aveau coaja foarte groasa. Eu am crezut ca este o alta fasole de-a lor cu coaja mai maronie. Hai ca nu mor proasta ! 
Dar salata si ciorba tot nu am mancat , asa ca voi cauta.
Dar salata si ciorba tot nu am mancat , asa ca voi cauta.
acolo sus cineva ma iubeste de te-a indemnat sa iei seminte de la mama ta , dupa ce mi-a plouat in gura de la ciorbele si salatele voastre , sunt prima care spun ca vreau si eu . 
Multumesc !
:indragostit: 
mirela06
Active Member
Sunt asa de mindra de el. Abea acum vad cum arata. Frunzele groase, frumos si creste repede.Iata ce am aflat despre el:
Bob (vicia faba)
Descriere : Este o plantă anuala, cultivata. Are tulpina viguroasa, muchiata si fistuloasa. Frunzele sunt cu 1-3 perechi de foliole eliptice, iar rahisul este terminat intr-o arista. Florile mari, lungi de circa 2-3 cm , alburii, cu cate o pata neagra la aripioare, sunt grupate in raceme scurte, aproape sesile. Pastaia, usor umflata, are seminte alungite, comestibile. Bobul se cultiva si ca planta ornamentala.
Caracteristici
Bobul are vrejul puternic,drept de până la 1,6 m înălţime.Sămânţa bobului poate varia în funcţie de soi dar în general e puţin mai mare decât bobul de fasole.Are culoarea galbenă la recoltare care se schimbă la uscare în brun.Puterea germinativă a bobului durează de la 4 la 6 ani.Rădăcina plantei poate ajunge la lungimea vrejului,iar nodurile au proprietatea de a fixa în pământ azotul din aer,.Chiar dacă 80% din azotul fixat va fi consumat însăşi de plantă ,20% rămâne şi îmbogăţeşte solul.
[modifică] Cultivare
Bobul este originar din zona mediteraneană sau din sia centrală dar în ziua de azi este cultivat pe tot globul.Australia,China,Egipt şi Etiopia sînt ţările cu cele mai mari culturi ale bobului asigurând 4/5 din producţia mondială.Temperatura propice culturii bobului este în jurul a 15°C.
Creşte pe aproape toate tipurile de soluri dar e bine a se evita cele prea umede sau prea uscate.Preferă pH-ul între 6 şi 7,5 şi suportă solurile argiloase.
Ca îngrăşăminte cele mai recomandate sunt cele sulfurose şi cele fosfopotasice.
[modifică] Folosinţă
Bobul este cultivat pentru hrana umană.Este un aliment hrănitor bogat n proteine şi carbohidraţi care se poate consuma atât verde cât şi gătit.Filum-ul închis la culoare sau chiar negru arată că bobul este matur şi că este recomandat consumului de către oameni.
[modifică] Valori nutritive
Vrej de bob înflorit
Compoziţia chimică pentru 100g de boabe de bob verde este următoarea:
* apă_65-70%
* hidraţi de carbon 17-20%
* proteine 7-9%
* grăsimi 0,4-0,7%
* celuloză 2.75%
* săruri minerale şi vitamine 2,5%
pH-ul este între 5 şi 6 iar valoarea energetică ptr 100g produs este între 70 şi 100 calorii. Săruri minerale şi vitaminile(ptr 100gr de produs verde):
* calciu 105mg
* potasiu 1,39mg
* fosfor 600mg
* magneziu 240mg
* cupru 3mg
* fier 2mg
* vitamina A 200U.I.
* vitamina B1 0,3mg
* vitamina B2 0,18mg
* vitamina C 25mg
* niacina 1,8mg.
[modifică] Dăunători şi boli
Plantă afectată de Aphis Fabae
Dăunători
* Arphis fabae se tratează cu Menazon,Malation,Dibrom Fenitrotion
* Sitona Lineatus se tratează cu Lindano,Triclorfon şi Carbaril.
* Lixus Algirus se tratează cu Lindano ñi Triclorfon
* Kakothrips robustus se tratează cu Lindano+sulf
Boli
* Peronospora Viciae care provoacă pete galbene pe frunze care apoi se usucă.Poate fi combătută cu Amestec de Bordeaux sau cu fungicide (Zineb,Maneb).
* Uromyces Fabae provoacă pete decolorate pe frunze şi pustule din care iese un praf negru.Se tratează cu Zineb,Maneb şi Ziram.
* Sclerotinia Sclerotinorum tulpina afectată de această boală prezintă mucegai alb asemănător bumbacului.Se tratează cu Captafol+Folpet,TMTD,Camptan+PCNB sau se aruncă plntele afectate.
* planta parazită Orobanche Nu se cunoaşte un tratament eficce împotriva acestei plante.Plantele fectate se înlătură iar pentru combaterea mai bună a bolii se roteşte cultura.
Tratamente naturiste:
abcese,
afectiuni renale acute
albuminurie
colici nefritice
diuretice
epilepsie; amigdalita
inflamatii vezicale
litiaza renala
reumatism
sedativ
Pt. abcese sau alte afectiuni externe se vot folosi frunzele care se aplica local, iar pt celelalte se vot face ceaiuri.
Tot din lecturari am aflat ca este un bun depurativ, anticelulitic si vitaminizant al organismului folosit in alimentatie sub forma de :salate(cel mai indicat) ciorbe si alte preparate culinare.
Informatii de la ”retete culinare”
Bobul (Vicia Faba) este originar din Asia Mica si Africa de nord (Egipt) de unde s-a raspandit, inca inaintea erei noastre, in tarile din sudul si vestul Europei, precum si in rasaritul Asiei. Este o planta anuala, cu radacina pivotanta, fusiforma, care patrunde adanc in pamant, pana la 1 m. Tulpina viguroasa, dreapta, este muchiata si fistulara, cu o inaltime de pana la 1-2 m. Frunzele sunt imparipenate, compuse din 2-4 perechi de foliole eliptice, de culoare verde-cenusiu. Florile sunt mari, de culoare alb-violaceu patate cu puncte negre la aripioare si sunt grupate in raceme scurte, la subsuoara frunzelor (2-9), din care rezulta 1-2-3 pastai la un loc. Fructul este o pastaie cilindrica, mare(6-14 cm), usor umflata, de culoare verde si contine 2-5 seminte comestibile (boabele de bob). La maturitate pastaia capata culoare neagra si este dehiscenta (elibereaza semintele in faza de supramaturare a fructelor).
Beneficii / Utilizare Bobul:
Caracterul erogen al bobului era cunoscut inca din antichitate, precum si capacitatea acestuia de a intarzia aparitia semnelor de batranete. Din scrierile lui Theophrast si Dioskoride se desprinde cinstirea pe care o acordau vechii greci si romani acestei plante, rezervandu-i-se o zi din an cand era sarbatorita: semintele de bob fiind oferite zeilor. Pana si marele matematician Pitagora, il recomanda discipolilor, datorita proprietarilor sale.
Bobul era folosit la fabricarea painii in amestec cu faina de grau, fiind catalogat ca unul din alimentele de baza.Depozitele de seminte cu bob, grau si mazare, descoperite pe teritoriul tarii noastre, precum si in siturile de inhumare ale dacilor, releva ca pe langa destinatia culinara, bobul avea si o dimensiune mitica.
Bobul este cunoscut cu denumirea populara de: boaba, baclale, cochie, fava, pasule. Se cunosc doua varietati comestibile de bob - VICIA FABA varianta MINOR (cu boabele mici, de culoare neagra sau cafenie) si VICIA FABA varianta MAJOR - (cu bobul mare, de culoare alb-cenusiu).
In functie de cerintele de temperatura si luminozitate se disting doua tipuri de bob: ”de iarna” - cu aspect ramificat si perioada lunga de vegetatie, rezistent la frig si ”de primavara” - cu tulpina mica, sensibil la frig si perioada de vegetatie scurta. Exista si o specie salbatica, care este usor toxica.
Desi usor subapreciat, bobul este plin de calitati.
El se impune ca planta alimentara (leguma) datorita continutului bogat in proteine (25-30%), hidrati de carbon (50%), substante grase (1,5%) si nu in ultimul rand de vitamine ca: A, B, C, caroten etc.
De la bob (broad bean, féves, puffbohne) se consuma:
1/ frunzele foarte tinere, datorita continutului mare in vitaminele A, B, C, fie asa crude, presarate cu putina sare, ca salate, avand un gust usor acrisor, fie folosit in prepararea supelor, ciorbelor, piureuri, etc.
2/ pastaile tinere, inainte de a ajunge la maturitate, din care se prepara supe, ciorbe, sote-uri, ghiveciuri (cu sau fara carne), datorita continutului foarte bogat in fier si sulf.
3/ boabele verzi, o adevarata delicatesa, sunt folosite in salate, supe, piure-uri, mamaliga de bob si multe alte feluri de mancaruri.
4/ boabele uscate care sunt recoltate cand pastaile au ajuns la maturitate. Ele se pastreaza, consuma si se pregatesc la fel ca fasolea si mazarea uscata. Din acestea se poate prepara si surogat de cafea.
Consumul regulat al acestor seminte (boabe uscate) este recomandat datorita continutului mare in: proteine, hidrati de carbon, grasimi, celuloza, saruri minerale de: sodiu, potasiu, fosfor, calciu, fier, magneziu si vitaminele A, B1, B2, C etc.
De mentionat este si faptul, ca intreaga planta, constituie un furaj excelent pentru animale si un ingrasamant verde foarte valoros.
Bobul are adevarate virtuti vindecatoare, astfel:
* Este folosit in dietele pentru tratarea obezitatii.
* Cataplasmele, aplicate cu frunze verzi, zdrobite, refac repede pielea afectata de abcese;
* Cataplasmele aplicate extern, pe gat, cu cenusa de bob (obtinuta prin arderea tulpinilor si pastailor), trateaza amigdalita;
* Cu infuzie de flori uscate (se opareste 1 lingura de flori uscate cu 1 cana cu apa clocotita, se acopera 20 min, se strecoara. Se consuma 3 cani /zi) se trateaza cistita, prostatita, colici nefritice, litiaza renala, precum si alte afectiuni renale acute.
* Daca in apa de baie se toarna decoct din flori de bob (se obtine prin fierberea a 3-4 maini de flori intr-un litru de apa, 10 min), durerile reumatismale vor fi diminuate, pana la disparitie.
Florile de bob se recolteaza in lunile iunie-iulie, pe timp frumos si se usca, in strat subtire, la umbra, in locuri uscate si bine aerisite.
* Decoctul de seminte de bob (100g seminte uscate, macinate, se fierb in 1 l apa, timp de 10 min, apoi se lasa acoperit 15 min, se strecoara, iar lichidul rezultat se bea pe parcursul unei zile) este indicat in tratarea albuminuriei, ca diuretic si sedativ in dureri ale cailor urinare.
* Daca planta maruntita se fierbe in vin se obtine un produs eficient in tratarea epilepsiei (2-3 maini de planta la ½ l vin. Se bea cate 1 pahar de 3 ori pe zi)
* Consumata sub forma de mancare (ori care parte comestibila a plantei), bobul intarzie aparitia simptomelor maladiei Parkinson.
* Tulpina, frunzele, florile, pastaile au actiune diuretica si sedativa.
Nu se cunosc contraindicatii.
Bob (vicia faba)
Descriere : Este o plantă anuala, cultivata. Are tulpina viguroasa, muchiata si fistuloasa. Frunzele sunt cu 1-3 perechi de foliole eliptice, iar rahisul este terminat intr-o arista. Florile mari, lungi de circa 2-3 cm , alburii, cu cate o pata neagra la aripioare, sunt grupate in raceme scurte, aproape sesile. Pastaia, usor umflata, are seminte alungite, comestibile. Bobul se cultiva si ca planta ornamentala.
Caracteristici
Bobul are vrejul puternic,drept de până la 1,6 m înălţime.Sămânţa bobului poate varia în funcţie de soi dar în general e puţin mai mare decât bobul de fasole.Are culoarea galbenă la recoltare care se schimbă la uscare în brun.Puterea germinativă a bobului durează de la 4 la 6 ani.Rădăcina plantei poate ajunge la lungimea vrejului,iar nodurile au proprietatea de a fixa în pământ azotul din aer,.Chiar dacă 80% din azotul fixat va fi consumat însăşi de plantă ,20% rămâne şi îmbogăţeşte solul.
[modifică] Cultivare
Bobul este originar din zona mediteraneană sau din sia centrală dar în ziua de azi este cultivat pe tot globul.Australia,China,Egipt şi Etiopia sînt ţările cu cele mai mari culturi ale bobului asigurând 4/5 din producţia mondială.Temperatura propice culturii bobului este în jurul a 15°C.
Creşte pe aproape toate tipurile de soluri dar e bine a se evita cele prea umede sau prea uscate.Preferă pH-ul între 6 şi 7,5 şi suportă solurile argiloase.
Ca îngrăşăminte cele mai recomandate sunt cele sulfurose şi cele fosfopotasice.
[modifică] Folosinţă
Bobul este cultivat pentru hrana umană.Este un aliment hrănitor bogat n proteine şi carbohidraţi care se poate consuma atât verde cât şi gătit.Filum-ul închis la culoare sau chiar negru arată că bobul este matur şi că este recomandat consumului de către oameni.
[modifică] Valori nutritive
Vrej de bob înflorit
Compoziţia chimică pentru 100g de boabe de bob verde este următoarea:
* apă_65-70%
* hidraţi de carbon 17-20%
* proteine 7-9%
* grăsimi 0,4-0,7%
* celuloză 2.75%
* săruri minerale şi vitamine 2,5%
pH-ul este între 5 şi 6 iar valoarea energetică ptr 100g produs este între 70 şi 100 calorii. Săruri minerale şi vitaminile(ptr 100gr de produs verde):
* calciu 105mg
* potasiu 1,39mg
* fosfor 600mg
* magneziu 240mg
* cupru 3mg
* fier 2mg
* vitamina A 200U.I.
* vitamina B1 0,3mg
* vitamina B2 0,18mg
* vitamina C 25mg
* niacina 1,8mg.
[modifică] Dăunători şi boli
Plantă afectată de Aphis Fabae
Dăunători
* Arphis fabae se tratează cu Menazon,Malation,Dibrom Fenitrotion
* Sitona Lineatus se tratează cu Lindano,Triclorfon şi Carbaril.
* Lixus Algirus se tratează cu Lindano ñi Triclorfon
* Kakothrips robustus se tratează cu Lindano+sulf
Boli
* Peronospora Viciae care provoacă pete galbene pe frunze care apoi se usucă.Poate fi combătută cu Amestec de Bordeaux sau cu fungicide (Zineb,Maneb).
* Uromyces Fabae provoacă pete decolorate pe frunze şi pustule din care iese un praf negru.Se tratează cu Zineb,Maneb şi Ziram.
* Sclerotinia Sclerotinorum tulpina afectată de această boală prezintă mucegai alb asemănător bumbacului.Se tratează cu Captafol+Folpet,TMTD,Camptan+PCNB sau se aruncă plntele afectate.
* planta parazită Orobanche Nu se cunoaşte un tratament eficce împotriva acestei plante.Plantele fectate se înlătură iar pentru combaterea mai bună a bolii se roteşte cultura.
Tratamente naturiste:
abcese,
afectiuni renale acute
albuminurie
colici nefritice
diuretice
epilepsie; amigdalita
inflamatii vezicale
litiaza renala
reumatism
sedativ
Pt. abcese sau alte afectiuni externe se vot folosi frunzele care se aplica local, iar pt celelalte se vot face ceaiuri.
Tot din lecturari am aflat ca este un bun depurativ, anticelulitic si vitaminizant al organismului folosit in alimentatie sub forma de :salate(cel mai indicat) ciorbe si alte preparate culinare.
Informatii de la ”retete culinare”
Bobul (Vicia Faba) este originar din Asia Mica si Africa de nord (Egipt) de unde s-a raspandit, inca inaintea erei noastre, in tarile din sudul si vestul Europei, precum si in rasaritul Asiei. Este o planta anuala, cu radacina pivotanta, fusiforma, care patrunde adanc in pamant, pana la 1 m. Tulpina viguroasa, dreapta, este muchiata si fistulara, cu o inaltime de pana la 1-2 m. Frunzele sunt imparipenate, compuse din 2-4 perechi de foliole eliptice, de culoare verde-cenusiu. Florile sunt mari, de culoare alb-violaceu patate cu puncte negre la aripioare si sunt grupate in raceme scurte, la subsuoara frunzelor (2-9), din care rezulta 1-2-3 pastai la un loc. Fructul este o pastaie cilindrica, mare(6-14 cm), usor umflata, de culoare verde si contine 2-5 seminte comestibile (boabele de bob). La maturitate pastaia capata culoare neagra si este dehiscenta (elibereaza semintele in faza de supramaturare a fructelor).
Beneficii / Utilizare Bobul:
Caracterul erogen al bobului era cunoscut inca din antichitate, precum si capacitatea acestuia de a intarzia aparitia semnelor de batranete. Din scrierile lui Theophrast si Dioskoride se desprinde cinstirea pe care o acordau vechii greci si romani acestei plante, rezervandu-i-se o zi din an cand era sarbatorita: semintele de bob fiind oferite zeilor. Pana si marele matematician Pitagora, il recomanda discipolilor, datorita proprietarilor sale.
Bobul era folosit la fabricarea painii in amestec cu faina de grau, fiind catalogat ca unul din alimentele de baza.Depozitele de seminte cu bob, grau si mazare, descoperite pe teritoriul tarii noastre, precum si in siturile de inhumare ale dacilor, releva ca pe langa destinatia culinara, bobul avea si o dimensiune mitica.
Bobul este cunoscut cu denumirea populara de: boaba, baclale, cochie, fava, pasule. Se cunosc doua varietati comestibile de bob - VICIA FABA varianta MINOR (cu boabele mici, de culoare neagra sau cafenie) si VICIA FABA varianta MAJOR - (cu bobul mare, de culoare alb-cenusiu).
In functie de cerintele de temperatura si luminozitate se disting doua tipuri de bob: ”de iarna” - cu aspect ramificat si perioada lunga de vegetatie, rezistent la frig si ”de primavara” - cu tulpina mica, sensibil la frig si perioada de vegetatie scurta. Exista si o specie salbatica, care este usor toxica.
Desi usor subapreciat, bobul este plin de calitati.
El se impune ca planta alimentara (leguma) datorita continutului bogat in proteine (25-30%), hidrati de carbon (50%), substante grase (1,5%) si nu in ultimul rand de vitamine ca: A, B, C, caroten etc.
De la bob (broad bean, féves, puffbohne) se consuma:
1/ frunzele foarte tinere, datorita continutului mare in vitaminele A, B, C, fie asa crude, presarate cu putina sare, ca salate, avand un gust usor acrisor, fie folosit in prepararea supelor, ciorbelor, piureuri, etc.
2/ pastaile tinere, inainte de a ajunge la maturitate, din care se prepara supe, ciorbe, sote-uri, ghiveciuri (cu sau fara carne), datorita continutului foarte bogat in fier si sulf.
3/ boabele verzi, o adevarata delicatesa, sunt folosite in salate, supe, piure-uri, mamaliga de bob si multe alte feluri de mancaruri.
4/ boabele uscate care sunt recoltate cand pastaile au ajuns la maturitate. Ele se pastreaza, consuma si se pregatesc la fel ca fasolea si mazarea uscata. Din acestea se poate prepara si surogat de cafea.
Consumul regulat al acestor seminte (boabe uscate) este recomandat datorita continutului mare in: proteine, hidrati de carbon, grasimi, celuloza, saruri minerale de: sodiu, potasiu, fosfor, calciu, fier, magneziu si vitaminele A, B1, B2, C etc.
De mentionat este si faptul, ca intreaga planta, constituie un furaj excelent pentru animale si un ingrasamant verde foarte valoros.
Bobul are adevarate virtuti vindecatoare, astfel:
* Este folosit in dietele pentru tratarea obezitatii.
* Cataplasmele, aplicate cu frunze verzi, zdrobite, refac repede pielea afectata de abcese;
* Cataplasmele aplicate extern, pe gat, cu cenusa de bob (obtinuta prin arderea tulpinilor si pastailor), trateaza amigdalita;
* Cu infuzie de flori uscate (se opareste 1 lingura de flori uscate cu 1 cana cu apa clocotita, se acopera 20 min, se strecoara. Se consuma 3 cani /zi) se trateaza cistita, prostatita, colici nefritice, litiaza renala, precum si alte afectiuni renale acute.
* Daca in apa de baie se toarna decoct din flori de bob (se obtine prin fierberea a 3-4 maini de flori intr-un litru de apa, 10 min), durerile reumatismale vor fi diminuate, pana la disparitie.
Florile de bob se recolteaza in lunile iunie-iulie, pe timp frumos si se usca, in strat subtire, la umbra, in locuri uscate si bine aerisite.
* Decoctul de seminte de bob (100g seminte uscate, macinate, se fierb in 1 l apa, timp de 10 min, apoi se lasa acoperit 15 min, se strecoara, iar lichidul rezultat se bea pe parcursul unei zile) este indicat in tratarea albuminuriei, ca diuretic si sedativ in dureri ale cailor urinare.
* Daca planta maruntita se fierbe in vin se obtine un produs eficient in tratarea epilepsiei (2-3 maini de planta la ½ l vin. Se bea cate 1 pahar de 3 ori pe zi)
* Consumata sub forma de mancare (ori care parte comestibila a plantei), bobul intarzie aparitia simptomelor maladiei Parkinson.
* Tulpina, frunzele, florile, pastaile au actiune diuretica si sedativa.
Nu se cunosc contraindicatii.
