Antirrhinum - Gura leului

simonag

Member
Denumire ºtiinþificã:
Antirrhinum majus, familia Scrophulariaceae

Denumire populara:
Gura leului

Imagine:


Tipul plantei:
La origine este o planta perena, dar se pot folosi si tehnologii de anuale sau bienale. Este erbacee, cu tendinta de lignificare bazala la soiurile inalte.

Gabarit:
Tulpina este inalta de 15-120 cm si ramificata de la baza. Soiurile pitice se intind mai mult in lateral decat in inaltime.

Lumina si temperatura:
Locuri insorite, dar merg bine si la semiumbra.

Flori, frunze, fructe:
Este o planta decorativa prin flori zigomorfe, asemanatoare cu un cap de leu, de unde si denumirea populara - apasate din laterale, se deschid. Sunt colorate in toate nuantele de rosu, galben, portocaliu, alb, mai putin albastru si nuantele sale. Dimensiunea florilor variaza intre 1 si 4 centimetri, codita scurta, dispuse in spice terminale. Infloresc din mai - iunie pana toamna tarziu, uneori fiind surprinse de zapada, daca n-au fost brume groase inainte! Frunzele de la baza au codita si sunt asezate aproape opus, cele de pe tulpina find mai mici si alterne.

Solul:
Fertil, bogat in humus si afanat. Daca nu este bine drenat, frunzele se ingalbenesc.

Udarea:
Fara exces de umiditate, insa trebuie udata regulat pentru o dezvoltare si inflorire sustinuta.

Aerul:
Aerul foarte cald si nemiscat o ofileste, chiar daca este udata. Peste noapte isi revine.

Ingrasaminte:
Daca solul este fertil ori s-a facut o ingrasare de baza, nu are nevoie de ingrasare suplimentara.

Inmultire:
In tehnologie anuala, semanatul se face in luna martie-aprilie in rasadnita sau sera. In conditiile unei temperaturi de 18-20 grade, rasare in 14-20 de zile de la semanat. Pentru soiurile cu talie inalta si mijlocie sunt necesare 1-2 repicari si ciupiri ale varfurilor pentru ramificare.
Plantatul in teren deschis se face dupa ce a trecut pericolul brumelor, asigurandu-se distanta de plantare de 20-50 cm intre plante, in functie de talia soiului. Poate fi semanata si direct afara pe la inceputul lunii aprilie, dar infloreste mai tarziu, prin iulie.
In tehnologie bienala, se seamana in septembrie, pe brazde afara. In faza de cateva frunze se repica in rasadnite reci unde ierneaza, iar in primavara, prin luna aprilie, se planteaza la loc definitiv.

Conditii de iernare:
In zonele cu climat bland, in expozitii sudice, adapostite de o constructie, un gard, sau protejate cu materiale termoizolante, este perena prin mugurii de la colet (hemicriptofita), inflorind inca de la sfarsitul lui mai.

Boli si daunatori:
Fainarea si putregaiul cenusiu sunt boli des intalnite la gura leului. Au aparut soiuri rezistente sau tolerante care pot fi cultivate cu succes, fara tratamente. In locatiile neaerisite si cu multa umezeala apare putregaiul, mai intai pe florile trecute, apoi pe toata inflorescenta.
Paduchii verzi mai pot face probleme, daca toata gradina este infestata puternic.

Ingrijire, particularitati:
Raritul in cazul insamantarii directe, prasitul si palisatul pentru soiurile foarte inalte. Soiurile pitice si medii se preteaza la plantarea in jardiniere, cu recomandarea de a se face doua-trei ciupiri. Indepartarea florilor trecute este benefica pentru inflorire.

Specii si varietati:
Specia are soiurile grupate dupa talia plantelor:
- grupa grandiflorum - talie inalta, putin ramificata, flori mari, viu colorate;
- grupa nanum - talie mijlocie, intre 40 si 60 centimetri, bine ramificate;
- grupa pumilum - inaltime pana in 20 - 25 centimetri, foarte ramificate, flori mici in inflorescente laxe;
- grupa de soiuri tetraploide - inalte, slab ramificate, folosite in special pentru flori taiate, cu inflorescente fabulos de mari si viu colorate.

Sursa poze: Bebeiris, Beginnergardner, Cornelia, Elipopa, Gabiee
 
Sus