Aceasta fisa a fost realizata de
angela draganoiu
Trimis: Mar Feb 14, 2006 5:31 pm
-----------
Denumire ºtiinþificã:
Acalypha spp.
Denumire popularã:
Coada de pisica sau coada vulpii
Face parte din familia : Euforbiaceae
Este originara din regiunile tropicale ale Asiei de Sud-Est pina in insulele din Pacific.
Imagini:
http://images.google.ca/images?svnum=10 ... tnG=Search
Gabarit:
Inaltime : pina la 2 m
Diametru : 1,8 m
Lumina, temperatura si udarea :
Conditiile indispensabile, vitale pentru Acalypha sint udarea regulata si umiditatea crescuta; in lipsa acestora planta isi pierde frunzele se deshidrateaza si chiar poate sa moara.
Toamna planta se uda mai putin astfel incit pamintul sa fie mentinut doar umed. Iarna udarea se reduce mult.
O mare atentie trebuie acordata temperaturii de noapte care nu trebuie sa scada sub 15 grade C
Lumina este un alt factor important in cultivarea Acalyphei : daca este insuficienta plantele se alungesc nu fac flori si isi pierd in mare parte coloritul.
Plantele adulte se pot muta in alt vas primavara si vara care sa contina pamint de flori fertil, posibil acid; daca plantele sint prea mari se poate scoate un strat de pamint superficial cu grosimea de cca 5 cm si inlocuit cu un pamint proaspat.
Flori, frunze, fructe:
Sint plante semilemnoase cu frunze persistente ovale, dintate, verde inchis stralucitor. Sint arbusti viu colorati cu crestere rapida
Unele specii, cum ar fi Acalypha hispida, se cultiva pentru florile lor reunite in inflorescente specataculoase lungi si suspendate care ating 50 cm lungime de culoare rosu aprins; altele se cultiva pentru frumusetea frunzisului.
Florile apar vara la subbratul frunzelor sub forma de inflorescente lungi, pufoase, cilindrice, pendente. Inflorescente femele pot ajunge pina la 50 cm lungime pe cind cele barbatesti sint mult mai mici.
Fructele sint mici cu 3 casute interioare.
Culoarea inflrescentelor este rosu aprins
Solul:
un pamint fertil
Aerul :
Este posibila plasarea ghivecelor in aer liber dar numai in locuri semiumbrite. Nu in bataia directa a soarelui.
Ingrãºãminte:
Se administreaza ingrasaminte lichide in apa de udata o data la 15 zile.
Inmulþire:
Se inmulteste prin butasi de 12-15 cm lungime, avind grija sa se pastreze o bucatica din lemnul ramurii de care erau prinsi. Butasii se planteaza in compost nisipos la temperatura de 26 rade C asigurindu-le umbra si umiditatea aerului si pamintului. Cea mai buna perioada pentru butasire este : ianuarie si februarie.
Butasii de Acalypha hispida infloresc dupa 1 an
Condiþii de iernare:
Toamna si iarna se indeparteaza inflorescentele vestejite si, daca planta este foarte mare, se taie noile mladite la jumatate din lungime.
Udarea se reduce destul de mult iar temperatura poate sa fie mai scazuta.
Boli ºi dãunãtori:
Acalypha este catalogata ca o planta cu o cultivare de dificultate medie insa daca sint asigurate o temperatura satisfacatoare iarna si o umiditate relativa nu creeaza probleme de ingrijorare.
Daca frunzele incep sa cada este semn ca aerul e prea uscat.
Parazitul cel mai des intilnit la aceste plante este paianjenul rosu care apare in conditii de aer prea uscat. Atunci cind este atacata de paianjenul rosu este distrus complet aspectul plantei, dearece paianjenul, tese pinze subtiri care acopera noile mlatite si infesteaza fata inferioara a frunzei. Frunzele trebuie tratate cu un acaricid specific iar asupra plantei trebuie pulverizata apa in zilele deosebit de calduroase.
Îngrijire, particularitãþi:
Plantele care apartin acestei specii au o crestere rapida inflorirea esalonindu-se din aprilie pina in octombrie. Sint plante pretentioase la caldura si umiditate.
Aspectul decorativ este dat de frunze dar mai ales de florile sub forma de inflorescente pufoase , pendente lungi de cca 50 cm de un rosu aprins.
In cultura exista si o varietate cu flori de culoare alb-crem dar este mai rara.
Primavara sa efectueaza taieri de regenerare a plantelor care constau in scurtarea tulpinilor si a ramificatiilor pina la jumatate din lungimea lor.
Specii ºi varietãþi:
Acalypha hipsida originara din Noua Guinee, are frunze verzi stralucitoare, ovale, pufoase si dintate.face flori sub forma de inflorescenta de culoare rosu-inchis sau rosu-brun. Pentru a stimula planta sa faca si alte flori este bine sa desprindeti pe cele vechi atunci cind culoarea incepe sa paleasca. Exista si varietati cu inflorescenta verde sau crem.
Acalypha hoffmannii. Spre deosebire de alte specii are frunze subtiri asemanatoare firelor de iarba si au culoare rosu-verzui.
Acalypha wilkesiana are cele mai frumoase frunze. Ovale, lungi de pina la 15 cm, brune cu pete gri. Unele varietati au frunze verzi, alb-crem, roz, portocaliu
angela draganoiu
Trimis: Mar Feb 14, 2006 5:31 pm
-----------
Denumire ºtiinþificã:
Acalypha spp.
Denumire popularã:
Coada de pisica sau coada vulpii
Face parte din familia : Euforbiaceae
Este originara din regiunile tropicale ale Asiei de Sud-Est pina in insulele din Pacific.
Imagini:
http://images.google.ca/images?svnum=10 ... tnG=Search
Gabarit:
Inaltime : pina la 2 m
Diametru : 1,8 m
Lumina, temperatura si udarea :
Conditiile indispensabile, vitale pentru Acalypha sint udarea regulata si umiditatea crescuta; in lipsa acestora planta isi pierde frunzele se deshidrateaza si chiar poate sa moara.
Toamna planta se uda mai putin astfel incit pamintul sa fie mentinut doar umed. Iarna udarea se reduce mult.
O mare atentie trebuie acordata temperaturii de noapte care nu trebuie sa scada sub 15 grade C
Lumina este un alt factor important in cultivarea Acalyphei : daca este insuficienta plantele se alungesc nu fac flori si isi pierd in mare parte coloritul.
Plantele adulte se pot muta in alt vas primavara si vara care sa contina pamint de flori fertil, posibil acid; daca plantele sint prea mari se poate scoate un strat de pamint superficial cu grosimea de cca 5 cm si inlocuit cu un pamint proaspat.
Flori, frunze, fructe:
Sint plante semilemnoase cu frunze persistente ovale, dintate, verde inchis stralucitor. Sint arbusti viu colorati cu crestere rapida
Unele specii, cum ar fi Acalypha hispida, se cultiva pentru florile lor reunite in inflorescente specataculoase lungi si suspendate care ating 50 cm lungime de culoare rosu aprins; altele se cultiva pentru frumusetea frunzisului.
Florile apar vara la subbratul frunzelor sub forma de inflorescente lungi, pufoase, cilindrice, pendente. Inflorescente femele pot ajunge pina la 50 cm lungime pe cind cele barbatesti sint mult mai mici.
Fructele sint mici cu 3 casute interioare.
Culoarea inflrescentelor este rosu aprins
Solul:
un pamint fertil
Aerul :
Este posibila plasarea ghivecelor in aer liber dar numai in locuri semiumbrite. Nu in bataia directa a soarelui.
Ingrãºãminte:
Se administreaza ingrasaminte lichide in apa de udata o data la 15 zile.
Inmulþire:
Se inmulteste prin butasi de 12-15 cm lungime, avind grija sa se pastreze o bucatica din lemnul ramurii de care erau prinsi. Butasii se planteaza in compost nisipos la temperatura de 26 rade C asigurindu-le umbra si umiditatea aerului si pamintului. Cea mai buna perioada pentru butasire este : ianuarie si februarie.
Butasii de Acalypha hispida infloresc dupa 1 an
Condiþii de iernare:
Toamna si iarna se indeparteaza inflorescentele vestejite si, daca planta este foarte mare, se taie noile mladite la jumatate din lungime.
Udarea se reduce destul de mult iar temperatura poate sa fie mai scazuta.
Boli ºi dãunãtori:
Acalypha este catalogata ca o planta cu o cultivare de dificultate medie insa daca sint asigurate o temperatura satisfacatoare iarna si o umiditate relativa nu creeaza probleme de ingrijorare.
Daca frunzele incep sa cada este semn ca aerul e prea uscat.
Parazitul cel mai des intilnit la aceste plante este paianjenul rosu care apare in conditii de aer prea uscat. Atunci cind este atacata de paianjenul rosu este distrus complet aspectul plantei, dearece paianjenul, tese pinze subtiri care acopera noile mlatite si infesteaza fata inferioara a frunzei. Frunzele trebuie tratate cu un acaricid specific iar asupra plantei trebuie pulverizata apa in zilele deosebit de calduroase.
Îngrijire, particularitãþi:
Plantele care apartin acestei specii au o crestere rapida inflorirea esalonindu-se din aprilie pina in octombrie. Sint plante pretentioase la caldura si umiditate.
Aspectul decorativ este dat de frunze dar mai ales de florile sub forma de inflorescente pufoase , pendente lungi de cca 50 cm de un rosu aprins.
In cultura exista si o varietate cu flori de culoare alb-crem dar este mai rara.
Primavara sa efectueaza taieri de regenerare a plantelor care constau in scurtarea tulpinilor si a ramificatiilor pina la jumatate din lungimea lor.
Specii ºi varietãþi:
Acalypha hipsida originara din Noua Guinee, are frunze verzi stralucitoare, ovale, pufoase si dintate.face flori sub forma de inflorescenta de culoare rosu-inchis sau rosu-brun. Pentru a stimula planta sa faca si alte flori este bine sa desprindeti pe cele vechi atunci cind culoarea incepe sa paleasca. Exista si varietati cu inflorescenta verde sau crem.
Acalypha hoffmannii. Spre deosebire de alte specii are frunze subtiri asemanatoare firelor de iarba si au culoare rosu-verzui.
Acalypha wilkesiana are cele mai frumoase frunze. Ovale, lungi de pina la 15 cm, brune cu pete gri. Unele varietati au frunze verzi, alb-crem, roz, portocaliu