Aceasta fisa a fost realizata initial de catre corina
----------------
Denumirea ºtiinþificã: Streptocarpus spp.
Familia: Gesneriaceae
Aspect: Rozetã
Imagini:
Inaltime: 5-30 cm
Diametru: 20-25 cm
Perioada de inflorire: Primavara - Toamna
Expunere: Luminã indirectã
Udare: Moderatã, in functie de conditiile de mediu
Etimologie: Este un cuvânt de origine greacã (streptos = rasucit ºi karpos = fruct). Numele genului evocã fructul care este o capsulã lungã, spiralatã.
Origine: Africa de sud ºi Madagascar
Descriere
Genul Streptocarpus cuprinde cca. 150 specii anuale ºi perene cu aspect delicat. Se cultivã pentru florile delicate în culori ce variazã de la alb la roz sau de la roºu purpuriu la albastru.
La toate speciile floarea este un caliciu cu 5 lobi ºi o corolã tubularã care deasemenea se deschide în 5 lobi. În mediul lor natural cresc în spaþii umede de-a lungul cursurilor de apã, aglomerate în grupuri dense. Cei mai rãspândiþi hibrizi ca plante de interior sunt Streptocarpus rexii.
Cultivare
Primãvara ºi vara menþinem planta la o temperaturã de 18-21C, într-un ambient bine aerisit, lipsit de curenþi de aer, expuse la luminã dar nu direct la soare. Se udã din abundenþã, lãsând apoi sã se usuce compostul. Se administreazã un îngrãºãmânt lichid o data la 3 sãptãmâni. Când este foarte cald, este important sã se asigure o umiditate atmosfericã ridicatã. Toamna ºi iarna are nevoie de 160C ºi luminã directã. Radacinile au nevoie de oxigen pentru a se dezvolta bine si de aceea au nevoie de un sol afanat.
Înmultirea
Plantele se produc din butaºi de frunze, prin seminþe sau prin divizarea plantei.
Primãvara se fac butaºi prin fragmente de frunze, tãiate transversal în 2-3 bucaþi sau longitudinal prin nervura medianã. Baza butaºului se îngroapã la 1,5 cm adâncime. Formarea rãdãcinilor are lac în 3-4 sãptãmâni, într-o atmosferã sufocantã (cãldurã ºi umiditate in aer ridicatã), dar apariþia ºi formarea plantelor poate dura pânã la 2-3 luni. Butasii nu formeaza radacini in apa.
Divizarea plantelor mari, voluminoase, este bine sã se facã primãvara, la ieºirea din iarnã.
Seminþele foarte mici, formate într-o capsulã rãsucitã, se seamãnã de obicei, primãvara, pe substrat de turbã. Ele germineazã la luminã ºi temperaturã de 16-24C. Plantele obþinute din seminþe cresc greu la început. Ele nu se repicã pânã ce nu sunt suficient de mari (dupã 2-3 luni).
Înflorirea are loc dupã 6-7 luni.
Pericole si precautii
Datoritã umiditãþii excesive ºi a neasigurãrii ventilaþiei aerului, pe plante se poate instala cu uºurinþã Botrytis (mucegaiul cenuºiu). În acest caz se îndepãrteazã pãrþile bolnave ºi se stropeºte cu un fungicid. Pentru a asigura cu o înflorire prelungitã se îndepãrteazã imediat florile vestejite.
Specii si varietati
Streptocarpus dunnii
Produce o frunzã unicã mare ce poate atinge chiar lungimea de 90 cm, având flori delicate suspendate pe penduculi lungi de 30 cm. De la aceastã plantã sau dezvoltat numeroºi hibrizi.
Streptocarpus rexii
Este specia care a dat naºtere celor mai rãspândiþi hibrizi ca plante de interior. Are o rozetã de frunze ovale (25x10cm), gofrate ºi pe fiecare tulpinã floralã câte 3-4 flori mov-bleu. Înfloreºte tot anul.
Streptocarpus hybridus
S-a obþinut prin încruciºãri complexe efectuate intre mai multe specii originare din Africa de Sud. Este o plantã înaltã de 20-30 cm, formeazã o tufã micã din frunze, cecile alungite. Tulpinile florale ce se detaºeazã din rozetã poartã fiecare câte 5-6 flori al cãror aspect aminteºte de Sinningia. Înfloreºte aproape tot timpul anului cu o micã pauzã iarna.
Varietãþi:
Colibri � flori mici roz, cu macule, foarte florifer
Constant Nymph � flori albastru-lila cu gâtul galben pal ºi striuri violet
John Imes � flori roz pal, bleu, roºu, înfloreºte tot anul
Massens White � flori alb imaculat
Neptune � flori mari albastru închis, foarte florifer
Nicole � flori mici roz
Wiesmoor � tulpini florale înalte cu flori albe, roºii albastre
Streptocarpus saxorum
Planta are tulpinã ramnificatã, de cca 30 cm lungime, frunzele ovale, catifelate, verzi � cenuºii grupate cãte 3. Tijele florale de aproximativ 8 cm lungime, poartã fiacare o singurã floare. Înfloreºte primãvara.
Streptocarpus polyantus
O singurã frunzã mare, pubescentã ºi numeroase tulpini florale, fiecare cu câte trei flori galbene cu lobii albaºtrii. Înfloreºte de primãvara pânã toamna.
Boli si daunatori
Streptocarpus poate fi atacat de fainare, ciuperci Phytium ºi Botrytis. Afidele ºi Trialeurodes sunt dãunãtorii cei mai rãspândiþi ºi îi putem combate cu insecticide.
Surse:
http://www.streptocarpus-info.com/streppropagation.html
Discutii despre Streptocarpus:
http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?t=663
http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?t=736
----------------
Denumirea ºtiinþificã: Streptocarpus spp.
Familia: Gesneriaceae
Aspect: Rozetã
Imagini:
Inaltime: 5-30 cm
Diametru: 20-25 cm
Perioada de inflorire: Primavara - Toamna
Expunere: Luminã indirectã
Udare: Moderatã, in functie de conditiile de mediu
Etimologie: Este un cuvânt de origine greacã (streptos = rasucit ºi karpos = fruct). Numele genului evocã fructul care este o capsulã lungã, spiralatã.
Origine: Africa de sud ºi Madagascar
Descriere
Genul Streptocarpus cuprinde cca. 150 specii anuale ºi perene cu aspect delicat. Se cultivã pentru florile delicate în culori ce variazã de la alb la roz sau de la roºu purpuriu la albastru.
La toate speciile floarea este un caliciu cu 5 lobi ºi o corolã tubularã care deasemenea se deschide în 5 lobi. În mediul lor natural cresc în spaþii umede de-a lungul cursurilor de apã, aglomerate în grupuri dense. Cei mai rãspândiþi hibrizi ca plante de interior sunt Streptocarpus rexii.
Cultivare
Primãvara ºi vara menþinem planta la o temperaturã de 18-21C, într-un ambient bine aerisit, lipsit de curenþi de aer, expuse la luminã dar nu direct la soare. Se udã din abundenþã, lãsând apoi sã se usuce compostul. Se administreazã un îngrãºãmânt lichid o data la 3 sãptãmâni. Când este foarte cald, este important sã se asigure o umiditate atmosfericã ridicatã. Toamna ºi iarna are nevoie de 160C ºi luminã directã. Radacinile au nevoie de oxigen pentru a se dezvolta bine si de aceea au nevoie de un sol afanat.
Înmultirea
Plantele se produc din butaºi de frunze, prin seminþe sau prin divizarea plantei.
Primãvara se fac butaºi prin fragmente de frunze, tãiate transversal în 2-3 bucaþi sau longitudinal prin nervura medianã. Baza butaºului se îngroapã la 1,5 cm adâncime. Formarea rãdãcinilor are lac în 3-4 sãptãmâni, într-o atmosferã sufocantã (cãldurã ºi umiditate in aer ridicatã), dar apariþia ºi formarea plantelor poate dura pânã la 2-3 luni. Butasii nu formeaza radacini in apa.
Divizarea plantelor mari, voluminoase, este bine sã se facã primãvara, la ieºirea din iarnã.
Seminþele foarte mici, formate într-o capsulã rãsucitã, se seamãnã de obicei, primãvara, pe substrat de turbã. Ele germineazã la luminã ºi temperaturã de 16-24C. Plantele obþinute din seminþe cresc greu la început. Ele nu se repicã pânã ce nu sunt suficient de mari (dupã 2-3 luni).
Înflorirea are loc dupã 6-7 luni.
Pericole si precautii
Datoritã umiditãþii excesive ºi a neasigurãrii ventilaþiei aerului, pe plante se poate instala cu uºurinþã Botrytis (mucegaiul cenuºiu). În acest caz se îndepãrteazã pãrþile bolnave ºi se stropeºte cu un fungicid. Pentru a asigura cu o înflorire prelungitã se îndepãrteazã imediat florile vestejite.
Specii si varietati
Streptocarpus dunnii
Produce o frunzã unicã mare ce poate atinge chiar lungimea de 90 cm, având flori delicate suspendate pe penduculi lungi de 30 cm. De la aceastã plantã sau dezvoltat numeroºi hibrizi.
Streptocarpus rexii
Este specia care a dat naºtere celor mai rãspândiþi hibrizi ca plante de interior. Are o rozetã de frunze ovale (25x10cm), gofrate ºi pe fiecare tulpinã floralã câte 3-4 flori mov-bleu. Înfloreºte tot anul.
Streptocarpus hybridus
S-a obþinut prin încruciºãri complexe efectuate intre mai multe specii originare din Africa de Sud. Este o plantã înaltã de 20-30 cm, formeazã o tufã micã din frunze, cecile alungite. Tulpinile florale ce se detaºeazã din rozetã poartã fiecare câte 5-6 flori al cãror aspect aminteºte de Sinningia. Înfloreºte aproape tot timpul anului cu o micã pauzã iarna.
Varietãþi:
Colibri � flori mici roz, cu macule, foarte florifer
Constant Nymph � flori albastru-lila cu gâtul galben pal ºi striuri violet
John Imes � flori roz pal, bleu, roºu, înfloreºte tot anul
Massens White � flori alb imaculat
Neptune � flori mari albastru închis, foarte florifer
Nicole � flori mici roz
Wiesmoor � tulpini florale înalte cu flori albe, roºii albastre
Streptocarpus saxorum
Planta are tulpinã ramnificatã, de cca 30 cm lungime, frunzele ovale, catifelate, verzi � cenuºii grupate cãte 3. Tijele florale de aproximativ 8 cm lungime, poartã fiacare o singurã floare. Înfloreºte primãvara.
Streptocarpus polyantus
O singurã frunzã mare, pubescentã ºi numeroase tulpini florale, fiecare cu câte trei flori galbene cu lobii albaºtrii. Înfloreºte de primãvara pânã toamna.
Boli si daunatori
Streptocarpus poate fi atacat de fainare, ciuperci Phytium ºi Botrytis. Afidele ºi Trialeurodes sunt dãunãtorii cei mai rãspândiþi ºi îi putem combate cu insecticide.
Surse:
http://www.streptocarpus-info.com/streppropagation.html
Discutii despre Streptocarpus:
http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?t=663
http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?t=736