Magdolna
New Member
Echeveria laui
Prima descriere a acestei plante dateaza din 1976.
Numele genului provine de la pictorul si naturalistul mexican, Atanasio Echeverria, care a participat la mai multe expeditii de inventariere a florei si faunei Mexicului si totodata realiza desene artistice despre plantele gasite.
Specia este denumita dupa descoperitorul speciei, Alfred B. Lau. El a descoperit si si-a dat numele la denumirea multor plante suculente.
Locul de origine al plantei se afla in Mexic, statul Oaxaca, pe stancile greu accesibile care imprejmuiesc canionul Tomeli, de pe langa raul Salado-Quitopac. Pana in momentul de fata acest loc este singurul habitat al speciei.
Descriere.Planta are aspectul unui trandafir de portelan, datorita frunzelor albe care formeaza o rozeta deasa. Diametrul poate atinge 30-50 cm, iar numarul frunzelor din rozeta 50-80 si chiar 100. Frunzele sunt acoperite de un praf ceros alb-albastrui, care are rolul de a proteja planta impotriva razelor arzatoare a soarelui mexican.
Florile portocalii apar in mai multe randuri, in functie de conditiile de cultura. La noi in colectie infloreste de obicei de 2 ori pe an: iarna, cu incepere din Decembrie pana in Martie si vara in Iulie-August. Florile sunt dispuse pe o tija, sub forma de raceme, in numar de 9-20. Numarul tijelor florale care apar simultan sunt in numar de 2-4. Lungimea tijelor variaza intre 8-12 cm, totdeaunea una din tije fiind mai scurta.
InmultireSe poate inmulti vegetativ (separarea si inradacinarea lastarilor si prin butasi de frunze) sau prin seminte. Ambele moduri de inmultire sunt destul de greoaie. Inmultirea vegetativa mutileaza planta, iar inradacinarea frunzelor dureaza f. mult, timp in care pot aparea tot felul de probleme care pot duce la esec. Oricum, inmultirea prin lastari este ingreunata si de faptul ca planta produce foarte rar lastari.
Pentru a obtine seminte este nevoie de 2 plante diferite genetic (obtinute din seminte), adica sa nu fie clonuri ale aceluias plante.
Semintele, pt. a germina au nevoie de caldura si umiditate timp indelungat, dar acest climat favorizeaza totodata si inmultirea fungilor si mucegaiurilor care odata aparuta poate distruge foarte multe plante in timp relativ scurt, practic de pe o zi pe alta. Plantutele cresc foarte incet, ajungand la dimensiunea de 2-3 cm la 3 ani de la semanare.
Ingrijire.Pentru plantele ajunse la dimensiui de peste 2-3 cm, cultura lor nu mai reprezinta probleme deosebite, daca se au in vedere cateva principii de baza:
- solul sa fie usor acid, cu permeabilitate la apa buna. Pamantul general de cactusi este corespunzator.
- udatul sa se faca cu grija, atat in perioada de vegetatie cat si pe timpul repaosului.
In perioada de vegetatie – Martie- Octombrie – se uda bisaptamanal 1-2 ori, pe urma saptamanal, cu exceptia caldurilor mari de vara cand se rareste udatul. Incepand cu Octombrie, se rareste din nou, ca din Noiembrie sa se ude numai odata pe luna.
Vara, cand temperaturile sunt foarte mari chiar si noaptea se asteapta zile mai noroase pt. udat.
Udatul se face de fiecare data de jos (din tavita) pt. a nu ajunge apa pe si intre frunze.
Lumina si temperatura.Planta suporta bine caldurile mari din timpul verii – cu conditia udarii cu grija . Se poate tine chiar si in sera, la soare direct sau la semiumbra.
Iarna temperatura poate varia in limite largi : 5 – 20 grade. Locul de asezare poate fi pe balcon sau pe pervazul interior al unei ferestre luminoase.
Pentru ca aspectul frumos al plantei sa nu aiba de suferit, sa se evite atingerea ei, deoarece petele ramase dispar numai in cca 1-2 luni.
Avand in vedere frumusetea aparte a acestei echeverii si a culturii usoare, nu ar trebui sa lipseasca din nici o colectie, fie ea cat de mica.
Magdolna
Prima descriere a acestei plante dateaza din 1976.
Numele genului provine de la pictorul si naturalistul mexican, Atanasio Echeverria, care a participat la mai multe expeditii de inventariere a florei si faunei Mexicului si totodata realiza desene artistice despre plantele gasite.
Specia este denumita dupa descoperitorul speciei, Alfred B. Lau. El a descoperit si si-a dat numele la denumirea multor plante suculente.
Locul de origine al plantei se afla in Mexic, statul Oaxaca, pe stancile greu accesibile care imprejmuiesc canionul Tomeli, de pe langa raul Salado-Quitopac. Pana in momentul de fata acest loc este singurul habitat al speciei.
Descriere.Planta are aspectul unui trandafir de portelan, datorita frunzelor albe care formeaza o rozeta deasa. Diametrul poate atinge 30-50 cm, iar numarul frunzelor din rozeta 50-80 si chiar 100. Frunzele sunt acoperite de un praf ceros alb-albastrui, care are rolul de a proteja planta impotriva razelor arzatoare a soarelui mexican.
Florile portocalii apar in mai multe randuri, in functie de conditiile de cultura. La noi in colectie infloreste de obicei de 2 ori pe an: iarna, cu incepere din Decembrie pana in Martie si vara in Iulie-August. Florile sunt dispuse pe o tija, sub forma de raceme, in numar de 9-20. Numarul tijelor florale care apar simultan sunt in numar de 2-4. Lungimea tijelor variaza intre 8-12 cm, totdeaunea una din tije fiind mai scurta.
InmultireSe poate inmulti vegetativ (separarea si inradacinarea lastarilor si prin butasi de frunze) sau prin seminte. Ambele moduri de inmultire sunt destul de greoaie. Inmultirea vegetativa mutileaza planta, iar inradacinarea frunzelor dureaza f. mult, timp in care pot aparea tot felul de probleme care pot duce la esec. Oricum, inmultirea prin lastari este ingreunata si de faptul ca planta produce foarte rar lastari.
Pentru a obtine seminte este nevoie de 2 plante diferite genetic (obtinute din seminte), adica sa nu fie clonuri ale aceluias plante.
Semintele, pt. a germina au nevoie de caldura si umiditate timp indelungat, dar acest climat favorizeaza totodata si inmultirea fungilor si mucegaiurilor care odata aparuta poate distruge foarte multe plante in timp relativ scurt, practic de pe o zi pe alta. Plantutele cresc foarte incet, ajungand la dimensiunea de 2-3 cm la 3 ani de la semanare.
Ingrijire.Pentru plantele ajunse la dimensiui de peste 2-3 cm, cultura lor nu mai reprezinta probleme deosebite, daca se au in vedere cateva principii de baza:
- solul sa fie usor acid, cu permeabilitate la apa buna. Pamantul general de cactusi este corespunzator.
- udatul sa se faca cu grija, atat in perioada de vegetatie cat si pe timpul repaosului.
In perioada de vegetatie – Martie- Octombrie – se uda bisaptamanal 1-2 ori, pe urma saptamanal, cu exceptia caldurilor mari de vara cand se rareste udatul. Incepand cu Octombrie, se rareste din nou, ca din Noiembrie sa se ude numai odata pe luna.
Vara, cand temperaturile sunt foarte mari chiar si noaptea se asteapta zile mai noroase pt. udat.
Udatul se face de fiecare data de jos (din tavita) pt. a nu ajunge apa pe si intre frunze.
Lumina si temperatura.Planta suporta bine caldurile mari din timpul verii – cu conditia udarii cu grija . Se poate tine chiar si in sera, la soare direct sau la semiumbra.
Iarna temperatura poate varia in limite largi : 5 – 20 grade. Locul de asezare poate fi pe balcon sau pe pervazul interior al unei ferestre luminoase.
Pentru ca aspectul frumos al plantei sa nu aiba de suferit, sa se evite atingerea ei, deoarece petele ramase dispar numai in cca 1-2 luni.
Avand in vedere frumusetea aparte a acestei echeverii si a culturii usoare, nu ar trebui sa lipseasca din nici o colectie, fie ea cat de mica.
Magdolna